HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a treia)
6 septembrie 2018 ( *1 )
„Recurs – Fondul european de garantare agricolă (FEGA) – Cheltuieli eligibile pentru finanțarea de către Uniunea Europeană – Cheltuieli efectuate de Republica Cehă – Regulamentul (CE) nr. 479/2008 – Articolul 11 alineatul (3) – Noțiunea «restructurarea podgoriilor»”
În cauza C‑4/17 P,
având ca obiect un recurs formulat în temeiul articolului 56 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene la 4 ianuarie 2017,
Republica Cehă, reprezentată de M. Smolek, de J. Pavliš și de J. Vláčil, în calitate de agenți,
reclamantă,
cealaltă parte din procedură fiind:
Comisia Europeană, reprezentată de P. Ondrůšek și de B. Eggers, în calitate de agenți,
pârâtă în primă instanță,
CURTEA (Camera a treia),
compusă din domnul L. Bay Larsen, președinte de cameră, și domnii J. Malenovský, M. Safjan, D. Šváby (raportor) și M. Vilaras, judecători,
avocat general: doamna J. Kokott,
grefier: domnul I. Illéssy, administrator,
având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 1 martie 2018,
după ascultarea concluziilor avocatului general în ședința din 12 aprilie 2018,
pronunță prezenta
Hotărâre
1
Prin recursul formulat, Republica Cehă solicită Curții anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 20 octombrie 2016, Republica Cehă/Comisia (T‑141/15, nepublicată, denumită în continuare „hotărârea atacată”, EU:T:2016:621), prin care acesta din urmă a respins acțiunea sa în anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/103 a Comisiei din 16 ianuarie 2015 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2015, L 16, p. 33), întrucât exclude cheltuielile efectuate de aceasta în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) cu privire la măsura de protecție a podgoriilor împotriva daunelor cauzate de animale și păsări pentru anii 2010-2012 (denumită în continuare „măsura de protecție în litigiu”), în cuantum total de 2123199,04 euro (denumită în continuare „decizia contestată”).
Dreptul Uniunii
Regulamentul (CE) nr. 1493/1999
2
În titlul II din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (JO 1999, L 179, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 28, p. 190), în capitolul III, intitulat „Restructurarea și reconversia”, articolul 11 din acest regulament prevedea:
„(1) Se instituie un ansamblu de măsuri de restructurare și de reconversie a podgoriilor.
(2) Ansamblul de măsuri are ca obiectiv adaptarea producției la cererea pieței.
(3) Ansamblul de măsuri cuprinde una sau mai multe dintre acțiunile următoare:
(a)
reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire;
(b)
replantarea podgoriilor;
(c)
ameliorarea tehnicilor de gestionare a podgoriilor legate de obiectivul ansamblului de măsuri.
Măsurile nu cuprind înlocuirea normală a podgoriilor ajunse la finalul ciclului lor natural de viață.
[…]”
Regulamentul (CE) nr. 479/2008
3
Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieței vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999, a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2392/86 și a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 (JO 2008, L 148, p. 1) enunța în considerentul (11):
„Una dintre măsurile principale eligibilă în cadrul programelor naționale de sprijin ar trebui să fie promovarea și comercializarea vinurilor comunitare în țările terțe. Având în vedere efectele structurale pozitive pe care le au asupra sectorului vitivinicol, ar trebui susținute în continuare activitățile de restructurare și reconversie. De asemenea, ar trebui să fie disponibil un sprijin pentru investiții în sectorul vitivinicol care sunt direcționate către îmbunătățirea performanței economice a întreprinderilor. […]”
4
Articolul 4 din Regulamentul nr. 479/2008, intitulat „Compatibilitate și coerență”, prevedea la alineatul (1):
„Programele de sprijin sunt compatibile cu legislația comunitară și cu activitățile, politicile și prioritățile Comunității.”
5
Potrivit articolului 5 din acest regulament, intitulat „Depunerea programelor de sprijin”:
„(1) Fiecare stat membru producător menționat în anexa II înaintează Comisiei, pentru prima dată până la 30 iunie 2008, un proiect de program de sprijin pe cinci ani, care cuprinde măsuri conforme cu dispozițiile prezentului capitol.
Măsurile de sprijin din programele de sprijin se elaborează la nivelul geografic pe care statul membru îl consideră cel mai adecvat. Înainte de a fi înaintat Comisiei, programul de sprijin face obiectul unei consultări cu autoritățile și organismele competente la nivelul teritorial corespunzător.
Fiecare stat membru depune un singur proiect de program, care poate lua în calcul particularități regionale.
(2) Programele de sprijin devin aplicabile la trei luni după ce au fost înaintate Comisiei.
Cu toate acestea, în cazul în care programul de sprijin depus nu respectă condițiile prevăzute în prezentul capitol, Comisia informează statul membru în consecință. În acest caz, statul membru înaintează Comisiei un program de sprijin revizuit. Programul revizuit devine aplicabil la două luni după notificare, cu excepția cazului în care persistă o incompatibilitate, caz în care se aplică prezentul paragraf.
[…]”
6
Sub titlul „Restructurarea și reconversia podgoriilor”, articolul 11 din regulamentul menționat prevedea:
„(1) Obiectivul măsurilor referitoare la restructurarea și reconversia podgoriilor este creșterea competitivității producătorilor de vin.
(2) Restructurarea și reconversia podgoriilor sunt sprijinite în conformitate cu prezentul articol doar cu condiția ca statele membre să depună inventarul potențialului de producție, în conformitate cu articolul 109.
(3) Sprijinul pentru restructurarea și reconversia podgoriilor poate acoperi numai una sau mai multe dintre următoarele activități:
(a)
reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire;
(b)
replantarea podgoriilor;
(c)
ameliorarea tehnicilor de gestionare a podgoriilor.
Înlocuirea normală a podgoriilor ajunse la finalul ciclului lor natural de viață este exclusă de la acordarea sprijinului.
(4) Sprijinul pentru restructurarea și reconversia podgoriilor poate lua numai următoarele forme:
(a)
acordarea unor despăgubiri producătorilor pentru pierderea veniturilor lor ca urmare a punerii în aplicare a măsurii;
(b)
o contribuție la costurile restructurării și reconversiei.
[…]”
Istoricul litigiului
7
Istoricul relevant al litigiului a fost prezentat la punctele 1-17 din hotărârea atacată, după cum urmează:
„1
La 9 iulie 2008, Republica Cehă a înaintat Comisiei Comunităților Europene un proiect de program de sprijin pentru exercițiile financiare 2009-2014, în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul [nr. 479/2008].
2
Printre măsurile din proiectul de program figura [măsura de protecție în litigiu], care urma să fie realizată fie prin mijloace mecanice, adică prin îngrădirea podgoriilor sau prin diverse sisteme de separare, fie prin mijloace active, care implică prezența unor oameni care emit sunete […]
3
Prin scrisoarea din 8 octombrie 2008, Comisia a ridicat obiecții împotriva proiectului sus‑menționat în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul nr. 479/2008. Cu toate acestea, obiecțiile Comisiei nu se refereau la măsura de protecție în litigiu.
4
Republica Cehă a revizuit proiectul de program ținând seama de obiecțiile Comisiei, iar la 12 februarie 2009 a transmis acesteia un nou proiect. Al doilea proiect conținea din nou măsura de protecție în litigiu în forma sa nemodificată în raport cu proiectul inițial. Comisia nu a mai formulat obiecții împotriva celui de al doilea proiect.
5
Cu ocazia unei anchete de audit realizate în dosarul VT/VI/2009/101/CZ, care urmărea verificarea compatibilității măsurilor adoptate de Republica Cehă în cadrul restructurării și reconversiei podgoriilor cu condițiile de acordare de sprijin în acest domeniu și care privea anul viticol 2007/2008, Comisia a transmis Republicii Cehe, la 20 februarie 2009, o comunicare în temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului în ceea ce privește autorizarea agențiilor de plăți și a altor entități, precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR (JO 2006, L 171, p. 90, Ediție specială, 14/vol. 02, p. 37). În această comunicare se citează, în parte, după cum urmează:
«Acest rezultat evidențiază totuși că lucrările de restructurare s‑au limitat în esență la a proteja podgoriile existente împotriva animalelor, fără nicio altă intervenție. Această abordare ridică o problemă de conformitate în raport cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, care prevede că obiectivul schemei de sprijin constă în adaptarea producției la cererea pieței. Dacă restructurarea din Republica Cehă s‑a limitat doar la protejarea podgoriilor existente împotriva animalelor, cheltuielile nu sunt, prima facie, eligibile deoarece nu au legătură cu cerințele normative impuse». În aceeași scrisoare, Comisia a menționat că autoritățile cehe trebuiau «să ia toate măsurile necesare pentru eliminarea carențelor și a neconformităților».
6
Prin scrisoarea din 22 septembrie 2009, Comisia a comunicat intenția sa de a realiza încă o anchetă de audit în dosarul VT/VI/2009/004/CZ. Această anchetă urma să vizeze restructurarea și reconversia podgoriilor din Republica Cehă în anul viticol 2008/2009.
7
Între 26 și 29 ianuarie 2010, Comisia a realizat această din urmă anchetă în Republica Cehă.
8
Într‑o comunicare din 22 martie 2010 efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul nr. 885/2006 […], Comisia a constatat, în cadrul anchetei din dosarul VT/VI/2009/004/CZ, în special următoarele:
«În controlul realizat la fața locului, echipa de audit a avut îndoieli dacă este eligibilă, în cadrul restructurării și reconversiei, protecția activă sau pasivă împotriva păsărilor și a animalelor sălbatice.»
9
În plus, Comisia a semnalat, în același document, Republicii Cehe că «protecția activă sau pasivă împotriva păsărilor și a animalelor sălbatice nu poate fi considerată o măsură nouă, prin care exploatarea podgoriilor este ameliorată, astfel încât să se adapteze producția la cererea pieței». În sfârșit, comunicarea amintește că «în Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 se indică în mod clar că obiectivul [măsurilor de restructurare] constă în „adaptarea producției la cererea pieței”».
10
La data de 31 ianuarie 2011, Comisia a transmis Republicii Cehe procesul‑verbal al unei reuniuni bilaterale care a avut loc în temeiul articolului 11 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul nr. 885/2006 și care s‑a desfășurat la 13 decembrie 2010 între reprezentanții Republicii Cehe și propriile servicii cu privire la cele două anchete menționate mai sus. Începând cu 31 ianuarie 2011, referirea la cele două anchete figura la începutul oricărei corespondențe adresată de Comisie în prezenta cauză.
11
În procesul‑verbal, Comisia a considerat că cheltuielile efectuate în Republica Cehă în cadrul măsurii de protecție în litigiu nu reprezentau operațiuni eligibile și a solicitat Republicii Cehe cuantumul exact al cheltuielilor declarate pentru exercițiile financiare 2008-2010.
12
La 3 decembrie 2012, Comisia a transmis Republicii Cehe o comunicare în temeiul articolului 11 alineatul (2) al treilea paragraf și al articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul nr. 885/2006. În această comunicare, Comisia și‑a reafirmat și și‑a precizat opinia conform căreia formele de protecție activă și pasivă a podgoriilor prevăzute de Republica Cehă nu intrau sub incidența noțiunii de restructurare și reconversie menționate la articolul 11 din Regulamentul [nr. 1493/1999], precum și la articolul 11 din Regulamentul nr. 479/2008. În acest sens, Comisia a propus o corecție financiară de 52347157,43 coroane cehe (CZK) (aproximativ 2040737 de euro) și de 11984289,94 euro pentru exercițiile financiare 2007-2010, aplicând Regulamentul nr. 1493/1999 pentru exercițiile financiare 2007 și 2008 și Regulamentul nr. 479/2008 pentru celelalte exerciții financiare.
13
Ca urmare a unei cereri formulate de Republica Cehă la 17 ianuarie 2013, organul de conciliere a organizat o reuniune la 19 iunie 2013, iar la 2 iulie 2013 a întocmit un raport final privind procedura de conciliere având numărul de referință 13/CZ/552. În acest raport, organul de conciliere a recomandat Comisiei să nu propună corecții financiare pentru cheltuielile efectuate în cadrul programului de sprijin pentru perioada 2009-2014 și să își reconsidere decizia de impunere a corecției financiare propuse în valoare de 52347157,43 CZK (aproximativ 2040737 de euro) și de 11984289,94 euro.
14
Prin scrisoarea din 22 aprilie 2014, Comisia a transmis Republicii Cehe un aviz final după prezentarea raportului organismului de conciliere. În acest aviz, Comisia a reiterat că, în opinia sa, măsura de protecție în litigiu nu poate fi considerată admisibilă în cadrul programului de restructurare și reconversie a podgoriilor.
15
Referitor la exercițiile financiare 2007-2009, Comisia a arătat că lipsa unor obiecții din partea sa față de proiectul de program de sprijin cu privire la măsura de protecție în litigiu a permis Republicii Cehe să considere în mod legitim că ajutoarele pentru această măsură erau operațiuni eligibile. În opinia Comisiei, Republica Cehă nu era totuși îndreptățită să își formeze o încredere legitimă în această privință după primirea scrisorii din 22 martie 2010. Din acest motiv, Comisia a apreciat că o corecție financiară era justificată pentru toate cheltuielile cu privire la care s‑a luat un angajament după data de 22 martie 2010. În continuare, aceasta a propus o corecție financiară pentru exercițiile financiare 2010-2012 în cuantum total de 2123199,04 euro.
16
În final, Comisia a adoptat [decizia contestată] în temeiul articolului 52 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO 2013, L 347, p. 549, rectificare în JO 2016, L 130, p. 13).
17
În [decizia contestată], Comisia a exclus cheltuielile efectuate de Republica Cehă în cadrul [FEGA] în favoarea măsurii de protecție în litigiu în cadrul programului de restructurare și reconversie a podgoriilor pentru anii 2010-2012 în cuantum total de 2123199,04 euro.”
Procedura în fața Tribunalului și hotărârea atacată
8
Prin cererea depusă la grefa Tribunalului la 25 martie 2015, Republica Cehă a solicitat anularea deciziei contestate, precum și obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
9
În susținerea acțiunii sale, Republica Cehă a invocat două motive, întemeiate, pe de o parte, pe încălcarea articolului 5 din Regulamentul nr. 479/2008, precum și a principiilor securității juridice și protecției încrederii legitime și, pe de altă parte, pe încălcarea articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), coroborate cu articolele 11 și 16 din Regulamentul nr. 885/2006 și cu articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (JO 2005, L 209, p. 1, Ediție specială, 14/vol. 1, p. 193).
10
Tribunalul a respins această acțiune și a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată.
Concluziile părților
11
Republica Cehă solicită Curții:
–
anularea hotărârii atacate, precum și a deciziei contestate și
–
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
12
Comisia solicită Curții:
–
respingerea recursului și
–
obligarea Republicii Cehe la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la recurs
13
În susținerea recursului, Republica Cehă invocă trei motive, întemeiate pe:
–
încălcarea articolului 11 din Regulamentul nr. 479/2008;
–
încălcarea articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul nr. 479/2008, precum și a principiilor protecției încrederii legitime și securității juridice și, respectiv, pe
–
încălcarea articolului 41 din cartă coroborat cu articolul 31 din Regulamentul nr. 1290/2005 sau cu articolul 52 din Regulamentul nr. 1306/2013, precum și cu articolele 11 și 16 din Regulamentul nr. 885/2006.
Cu privire la admisibilitatea primului motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 11 din Regulamentul nr. 479/2008
Argumentele părților
14
Prin intermediul primului motiv, îndreptat împotriva punctelor 83-90 din hotărârea atacată, Republica Cehă reproșează Tribunalului că a încălcat articolul 11 din Regulamentul nr. 479/2008.
15
Comisia consideră, cu titlu principal, că primul motiv este în același timp inadmisibil și inoperant.
16
Pe de o parte, aceasta consideră că este vorba despre un motiv care vine în susținerea concluziilor de anulare a deciziei contestate, care nu a fost invocat în mod autonom în fața Tribunalului. Astfel, acesta ar fi nou și, prin urmare, inadmisibil.
17
Pe de altă parte, acest motiv ar fi și inoperant, întrucât se referă numai la o parte din analiza Tribunalului consacrată motivului întemeiat pe încălcarea principiului securității juridice. În aceste condiții, indiferent dacă este fondat sau nu, acest motiv nu poate repune în discuție concluzia la care a ajuns Tribunalul în ceea ce privește lipsa unei încălcări a acestui principiu.
18
Republica Cehă răspunde că, deși încălcarea articolului 11 din Regulamentul nr. 479/2008 nu a fost invocată ca un motiv la Tribunal, primul motiv de recurs este admisibil întrucât, în primă instanță, argumentația sa se întemeia pe premisa că Comisia a recunoscut, în evaluarea preliminară a programului de sprijin, că măsura de protecție în litigiu era compatibilă cu această dispoziție.
19
În plus, motivul menționat nu poate fi inoperant, întrucât Tribunalul ar fi considerat în mod greșit că măsura de protecție în litigiu nu îndeplinea condițiile prevăzute la articolul 11 din acest regulament. Prin urmare, ar fi determinant să se constate că situația nu este în speță aceasta.
Aprecierea Curții
20
Cu titlu introductiv, deși Republica Cehă a evocat în fața Tribunalului conformitatea măsurii de protecție în litigiu cu articolul 11 din Regulamentul nr. 479/2008, acest stat membru nu a invocat în acțiunea sa în anulare motivul întemeiat pe încălcarea acestei dispoziții. Astfel, din cuprinsul punctului 10 din memoriul în replică depus de acest stat membru la Tribunal reiese că, „[d]at fiind că conformitatea programului de sprijin în litigiu cu dreptul Uniunii în ansamblul său decurge din prezumția legală irefragabilă întemeiată pe articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul nr. 479/2008, căreia Comisia însăși i‑a dat naștere prin conduita sa, nu mai este necesară examinarea articolului 11 din Regulamentul nr. 479/2008”.
21
Prin urmare, acțiunea se întemeia pe premisa potrivit căreia compatibilitatea măsurii de protecție în litigiu cu articolul 11 din Regulamentul nr. 479/2008 a fost recunoscută de Comisie, aceasta din urmă neformulând critici împotriva celei de a doua versiuni a proiectului de program de sprijin pentru anii 2009-2014, pe care Republica Cehă a prezentat‑o la 12 februarie 2009.
22
Or, la punctele 83-90 din hotărârea atacată, Tribunalul a explicat motivele pentru care o măsură precum măsura de protecție în litigiu, în privința căreia nu rezulta clar că contribuia la creșterea competitivității producătorilor de vin, nu se înscria în mod vădit, în opinia sa, printre măsurile enumerate la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul nr. 479/2008.
23
Astfel, Tribunalul s‑a întemeiat, după cum a arătat avocatul general la punctul 40 din concluzii, pe aceste considerații pentru a exclude, în hotărârea atacată, primul motiv al acțiunii în anulare.
24
În această privință, trebuie amintit, pe de o parte, că, potrivit unei jurisprudențe constante, un recurent poate să formuleze un recurs invocând motive derivate din însăși hotărârea atacată prin care să conteste temeinicia în drept a acesteia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 noiembrie 2007, Stadtwerke Schwäbisch Hall și alții/Comisia, C‑176/06 P, nepublicată, EU:C:2007:730, punctul 17, precum și Hotărârea din 16 iunie 2016, Evonik Degussa și AlzChem/Comisia, C‑155/14 P, EU:C:2016:446, punctul 55).
25
Pe de altă parte, reiese tot dintr‑o jurisprudență constantă că un argument care nu a fost invocat în primă instanță nu constituie un motiv nou care este inadmisibil în recurs dacă el constituie doar dezvoltarea unei argumentații expuse deja în cadrul unui motiv prezentat în cererea introductivă de la Tribunal (a se vedea în acest sens printre altele Hotărârea din 19 decembrie 2013, Siemens și alții/Comisia, C‑239/11 P, C‑489/11 P și C‑498/11 P, nepublicată, EU:C:2013:866, punctul 287, precum și Hotărârea din 10 aprilie 2014, Areva și alții/Comisia, C‑247/11 P și C‑253/11 P, EU:C:2014:257, punctul 114).
26
Or, este necesar să se arate că, în acțiunea sa în anulare, Republica Cehă a invocat, în cadrul primului său motiv, întemeiat în special pe o încălcare a principiului securității juridice, argumentația potrivit căreia măsura de protecție în litigiu respecta condițiile prevăzute la articolul 11 din Regulamentul nr. 479/2008.
27
Rezultă că, întrucât teza susținută de Republica Cehă în primă instanță enunța în mod necesar compatibilitatea măsurii de protecție în litigiu cu articolul 11 din Regulamentul nr. 479/2008 și întrucât această compatibilitate a fost repusă în discuție de Tribunal în hotărârea atacată, motivul întemeiat pe încălcarea acestui articol trebuie să fie considerat o dezvoltare a primului motiv invocat în cererea de sesizare a instanței, întemeiat în special pe încălcarea principiului securității juridice. Motivul menționat trebuie, în consecință, să fie considerat admisibil.
Cu privire la fond
Argumentele părților
28
Republica Cehă contestă hotărârea atacată pentru faptul că, în această hotărâre, Tribunalul a apreciat, pe de o parte, că în mod evident articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul nr. 479/2008 nu acoperă măsurile naționale care, la fel ca măsura de protecție în litigiu, urmăresc protejarea podgoriilor împotriva daunelor cauzate de animale și de păsări și, pe de altă parte, pentru că nu reiese în mod clar că măsura menționată va contribui la asigurarea unei creșteri a competitivității producătorilor de vin care, potrivit alineatului (1) al acestui articol, este obiectivul măsurilor în materie de restructurare și reconversie a podgoriilor.
29
Or, pentru Republica Cehă, măsurile care urmăresc protecția podgoriilor împotriva daunelor cauzate de animale și de păsări îndeplinesc cele trei condiții menționate la articolul 11 din Regulamentul nr. 479/2008 și, prin urmare, sunt eligibile pentru sprijin în sensul acestui articol.
30
În primul rând, aceste măsuri ar constitui o ameliorare a tehnicilor de gestionare a podgoriilor, în sensul articolului 11 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul nr. 479/2008, prin faptul că contribuie la creșterea productivității prin protejarea culturilor de viță‑de‑vie și a strugurilor împotriva infestațiilor cu dăunători. În această privință, reclamanta precizează că, în fiecare an, în Republica Cehă, animalele și păsările provoacă daune masive în vii. Într‑adevăr, animalele ar ciuguli butucii de viță‑de‑vie, care, odată deteriorați, produc mai puțin sau deloc. În ceea ce privește păsările, îndeosebi graurii, acestea își fac apariția în perioada de maturare a strugurilor, determinând astfel o problemă specifică podgoriilor din Europa Centrală, unde se află aceste păsări în perioada respectivă. O asemenea împrejurare ar putea conduce la distrugerea totală a recoltelor sau la deteriorarea completă a strugurilor deveniți astfel inutilizabili pentru producerea unui vin de calitate. În plus, strugurii sunt mai vulnerabili la boli care se pot apoi răspândi.
31
Din acest motiv ar fi fost pusă în aplicare în perioada în cauză o protecție colectivă prin împrejmuirea podgoriilor și o protecție individuală prin intermediul stâlpilor pentru a se evita ca butucii de viță‑de‑vie să fie ciuguliți. Marea majoritate a fondurilor vizate de corecția financiară în discuție ar fi fost alocată pentru protecția împotriva animalelor, întrucât numai aproximativ 4 milioane CZK (aproximativ 155938 de euro) ar fi fost alocate pentru protecția împotriva păsărilor sub forma unei protecții active, prin prezența fizică a unor persoane în podgorii, prin patrulare și prin îndepărtarea păsărilor, și a unei protecții pasive, prin dispozitive de dispersie care funcționează pe baza unui principiu mecanic, optic sau acustic.
32
În al doilea rând, niciuna dintre măsurile de protecție a podgoriilor împotriva daunelor cauzate de animale și păsări nu poate fi asimilată cu o măsură de reînnoire normală a unei podgorii la finalul ciclului său natural de viață, în sensul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul nr. 479/2008.
33
În al treilea rând, în temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul nr. 479/2008, măsurile de protecție a podgoriilor împotriva daunelor cauzate de animale și de păsări ar duce la creșterea competitivității producătorilor de vin. Într‑adevăr, acestea ar permite să se răspundă unei cereri ridicate de vin de calitate supramaturat prin limitarea dezavantajului concurențial cauzat de grauri. Măsura de protecție în litigiu a consolidat astfel competitivitatea producătorilor de vin cehi pe piața vitivinicolă a Uniunii prin faptul că a permis triplarea producției cehe de vinuri de calitate supramaturate, aceasta crescând de la 51000 de hectolitri în 2005 la 121000 de hectolitri în 2008, ajungând la 161000 de hectolitri în anul 2012, ultimul an de aplicare a acestei măsuri.
34
Prin urmare, Tribunalul ar fi săvârșit o eroare de drept atunci când a statuat că măsura de protecție în litigiu nu era eligibilă pentru finanțare, în sensul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul nr. 479/2008.
35
Comisia susține că primul motiv este nefondat întrucât obiectivul măsurii de protecție în litigiu este numai acela de a menține volumul producției, iar nu de a adapta producția la cererea pieței sau de a crește competitivitatea producătorilor de vin.
36
În plus, măsura menționată nu poate avea ca obiect compensarea dezavantajului concurențial suferit de producătorii de vin din Europa Centrală din cauza prezenței graurilor la momentul recoltării. Într‑adevăr, obiectivul sprijinului pentru restructurarea și reconversia podgoriilor nu ar fi, precum în cazul Fondului de coeziune, compensarea dezavantajelor care decurg din amplasarea geografică și din condițiile naturale, nici reducerea disparităților regionale, ci, dimpotrivă, susținerea și creșterea competitivității producătorilor de vin din întreaga Uniune, indiferent de regiunea în care își desfășoară activitatea.
37
În plus, măsurile de restructurare și de reconversie a podgoriilor ar trebui să contribuie la reconversia soiurilor și la ameliorarea tehnicilor de gestionare a podgoriilor. Or, chiar presupunând că protejarea producției împotriva dăunătorilor permite producerea de vin în cantități mai mari și de calitate superioară, această protecție s‑ar limita totuși, în pofida tuturor măsurilor, la menținerea volumului producției existente. Prin urmare, tehnicile de îndepărtare a păsărilor, care sunt utilizate de secole, sau de protecție împotriva animalelor nu ar constitui în niciun fel o evoluție calitativă în gestionarea plantațiilor viticole.
38
În sfârșit, pentru a proteja producția împotriva animalelor, Regulamentul nr. 479/2008 ar prevedea o contribuție financiară la costul primelor de asigurare plătite de către producători, în limita a 50 % din aceste costuri, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din acest regulament. În aceste condiții, articolul 11 din regulamentul menționat ar dovedi voința legiuitorului Uniunii de a sprijini financiar creșterea competitivității producătorilor de vin, care este mai mult decât creșterea sau menținerea volumelor de producție. Normele prevăzute la articolul 14 din același regulament ar arăta că legiuitorul Uniunii nu a neglijat măsurile care se limitează la protejarea producției împotriva dăunătorilor.
39
În memoriul său în replică, Republica Cehă a răspuns că argumentația Comisiei vizează adăugarea la articolul 11 din Regulamentul nr. 479/2008 a unor condiții care nu rezultă din modul de redactare a acestui articol. În special, acest articol nu condiționează în niciun fel eligibilitatea pentru sprijin de utilizarea unei tehnici noi de gestionare a podgoriilor. Ceea ce ar conta ar fi numai faptul că tehnica utilizată, fie că aceasta este recentă sau veche, permite îmbunătățirea gestionării podgoriei în cauză. În plus, existența unei alte măsuri de protecție a producției împotriva animalelor, cum este cea prevăzută la articolul 14 din acest regulament, nu poate afecta condițiile de acordare a unui ajutor reglementat de articolul 11 din regulamentul menționat.
40
În memoriul său în duplică, Comisia afirmă că nu a pretins niciodată că numai o invenție poate fi considerată drept o „îmbunătățire a tehnicilor de gestionare a podgoriilor”. Astfel, tehnicile existente sau chiar cele vechi ar putea, în combinație cu tehnologii și concepte noi, să conducă la o creștere a competitivității. Cu toate acestea, măsura de protecție în litigiu, în special îndepărtarea păsărilor prezente în podgorii prin emiterea de sunete sau prin instalarea de sperietori, nu ar face decât să reproducă metodele cunoscute de secole și nu ar schimba cu nimic varietatea soiurilor de struguri sau tehnicile de gestionare a podgoriilor.
Aprecierea Curții
41
Prin intermediul primului motiv, Republica Cehă critică punctele 83-90 din hotărârea atacată pentru faptul că Tribunalul a considerat că modul de redactare a articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul nr. 479/2008 nu acoperă în mod evident măsurile care urmăresc protejarea podgoriilor împotriva daunelor cauzate de animale și de păsări, cum ar fi măsura de protecție în litigiu, și nu este clar modul în care aceste măsuri ar putea servi la sporirea competitivității producătorilor de vin.
42
Cu titlu introductiv, trebuie să se constate că măsura de protecție în litigiu nu poate fi considerată o măsură care urmărește „reconversia podgoriilor” în sensul articolului 11 din Regulamentul nr. 479/2008. Rezultă că examinarea temeiniciei primului motiv presupune doar să se evalueze dacă această măsură poate fi considerată o măsură de „restructurare a podgoriilor” în sensul acestei dispoziții.
43
În această privință, rezultă atât din cerința aplicării uniforme a dreptului Uniunii, cât și din cea a principiului egalității de tratament că termenii unei dispoziții de drept al Uniunii care nu conține nicio trimitere expresă la dreptul statelor membre pentru a stabili sensul și domeniul său de aplicare trebuie în mod normal să primească în întreaga Uniune o interpretare autonomă și uniformă, care trebuie stabilită ținând seama nu doar de termenii acesteia, ci și de contextul prevederii și de obiectivul urmărit de reglementarea în cauză (a se vedea în special Hotărârea din 18 ianuarie 1984, Ekro, 327/82, EU:C:1984:11, punctul 11, și Hotărârea din 18 mai 2017, Hummel Holding, C‑617/15, EU:C:2017:390, punctul 22).
44
Interpretarea literală a noțiunii „restructurare” subliniază ambiguitatea acestui termen. Într‑adevăr, în limbajul curent, o restructurare înseamnă acțiunea de a reorganiza, potrivit unor principii noi sau unor structuri noi, un ansamblu care nu este considerat a fi suficient de eficient. O restructurare a unei podgorii poate astfel rezulta din modificările care privesc atât principiile de gestionare a acesteia, cât și terenurile pe care se exercită activitatea viticolă.
45
În cazul în care, precum în speță, o dispoziție de drept al Uniunii este ambiguă și, prin urmare, susceptibilă de mai multe interpretări, trebuie să se acorde prioritate aceleia de natură să îi păstreze efectul util printr‑o interpretare a sa, în acest scop, în lumina obiectivelor reglementării din care face parte această dispoziție (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 iunie 1980, Roudolff, 803/79, EU:C:1980:166, punctul 7, și Hotărârea din 24 februarie 2000, Comisia/Franța, C‑434/97, EU:C:2000:98, punctul 21).
46
În această privință, rezultă din articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul nr. 479/2008 că obiectivul măsurilor de restructurare a podgoriilor este creșterea competitivității producătorilor de vin.
47
Raportat la acest obiectiv, o măsură relativ modestă, care se limitează să gestioneze mai bine vița‑de‑vie prin protejarea lujerilor prin diferite mijloace, care conduce la o sporire semnificativă a competitivității agricultorilor poate fi calificată drept o măsură de restructurare. În special și contrar celor susținute de Comisie, nu reiese deloc din modul de redactare a articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul nr. 479/2008 că măsurile care implică metode existente sau chiar vechi nu ar putea fi eligibile pentru sprijinul privind restructurarea podgoriilor decât prin combinație cu tehnologii și concepte noi.
48
Dimpotrivă, trebuie să se evalueze în mod concret îmbunătățirea tehnicilor de gestionare a podgoriilor, fiind necesar să se aprecieze această cerință pe baza uneia dintre condițiile de gestionare a unei podgorii în vigoare în momentul în care se solicită sprijinul.
49
Desigur, articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție și privind controalele în sectorul vitivinicol (JO 2008, L 170, p. 1), în versiunea sa rezultată din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 202/2013 al Comisiei din 8 martie 2013 (JO 2013, L 67, p. 10), exclude ajutoarele pentru restructurarea podgoriilor, o măsură destinată să asigure protecția podgoriilor împotriva daunelor provocate de animale sălbatice, de păsări sau de grindină. Cu toate acestea, se impune constatarea faptului că Regulamentul de punere în aplicare nr. 202/2013, care a intrat în vigoare la 12 martie 2013, nu este aplicabil ratione temporis situației de fapte aflate la originea litigiului. Prin urmare, acesta nu poate oferi niciun indiciu pentru interpretarea articolului 11 din Regulamentul nr. 479/2008.
50
În speță, astfel cum a susținut Republica Cehă în înscrisurile sale, măsura de protecție în litigiu ar fi permis triplarea producției cehe de vinuri de calitate supramaturate, ajungând de la 51000 de hectolitri în anul 2005 la 161000 de hectolitri în anul 2012, ultimul an de aplicare a acestei măsuri.
51
Or, întrucât Comisia nu a contestat aceste susțineri și nici nu a demonstrat lipsa cererii pentru astfel de vinuri din partea consumatorilor, trebuie să se constate că măsura de protecție în litigiu a contribuit la îmbunătățirea competitivității producătorilor de vin din Republica Cehă, astfel cum a arătat avocatul general la punctele 76, 77 și 81 din concluzii.
52
Astfel, dată fiind lipsa oricărei indicații din Regulamentul nr. 479/2008 în ceea ce privește caracterul eligibil pentru sprijin al unei măsuri de protejare a podgoriilor în special împotriva daunelor provocate de animalele sălbatice sau de păsări, rezultă că nu există niciun temei juridic pentru a refuza posibilitatea ca Republica Cehă să includă măsura de protecție în litigiu printre măsurile de restructurare și reconversie a podgoriilor.
53
Rezultă că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că modul de redactare a articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul nr. 479/2008 nu acoperă măsurile de protecție a podgoriilor împotriva daunelor cauzate de animale și păsări, cum ar fi măsura de protecție în litigiu.
54
Prin urmare, primul motiv trebuie declarat fondat.
55
Întrucât acest motiv a fost declarat fondat, hotărârea atacată trebuie anulată fără a mai fi necesară examinarea celui de al doilea și a celui de al treilea motiv.
Cu privire la acțiunea în fața Tribunalului
56
Articolul 61 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene prevede că, în cazul în care recursul este întemeiat și Curtea anulează decizia Tribunalului, aceasta poate fie să soluționeze ea însăși în mod definitiv litigiul, atunci când acesta este în stare de judecată, fie să trimită cauza spre rejudecare la Tribunal.
57
În speță, Curtea trebuie să soluționeze în mod definitiv litigiul care este în stare de judecată.
58
În această privință, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 65 din concluziile avocatului general, principiul securității juridice impune ca o reglementare să permită persoanelor interesate să cunoască cu exactitate întinderea obligațiilor pe care le impune acestora, mai ales atunci când există riscul unor consecințe financiare. Prin urmare, Comisia nu poate opta, la data închiderii conturilor FEGA, pentru o interpretare care, prin faptul că se îndepărtează de sensul obișnuit al cuvintelor utilizate, nu are efect obligatoriu (a se vedea în acest sens Hotărârea din 1 octombrie 1998, Irlanda/Comisia, C‑238/96, EU:C:1998:451, punctul 81 și jurisprudența citată). Or, din considerațiile enunțate la punctele 42-52 din prezenta hotărâre rezultă că interpretarea în speță a Comisiei se abate de la sensul obișnuit al termenilor articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul nr. 479/2008, din moment ce această instituție consideră că măsura de protecție în litigiu, în special pentru restructurarea podgoriilor, nu era eligibilă în cadrul programului.
59
Prin urmare, se impune admiterea primului motiv invocat de Republica Cehă în primă instanță, întemeiat cu precădere pe încălcarea principiului securității juridice și pe anularea deciziei contestate.
Cu privire la cheltuielile de judecată
60
În conformitate cu articolul 184 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții, atunci când recursul este fondat, iar Curtea soluționează ea însăși în mod definitiv litigiul, aceasta se pronunță asupra cheltuielilor de judecată.
61
Articolul 138 alineatul (1) din acest regulament, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din regulamentul menționat, prevede că partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât Republica Cehă a avut câștig de cauză în recurs, iar acțiunea de la Tribunal a fost admisă, trebuie ca, în conformitate cu concluziile Republicii Cehe, Comisia să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Republica Cehă, atât în primă instanță, cât și în recurs.
Pentru aceste motive, la Curtea (Camera a treia) declară și hotărăște:
1)
Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 20 octombrie 2016, Republica Cehă/Comisia (T‑141/15, nepublicată, EU:T:2016:621).
2)
Anulează Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/103 a Comisiei din 16 ianuarie 2015 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), întrucât aceasta exclude cheltuielile efectuate de Republica Cehă în cadrul FEGA pentru măsura de protecție a podgoriilor împotriva daunelor cauzate de animale și de păsări pentru anii 2010-2012 în cuantum de 2123199,04 euro.
3)
Comisia Europeană suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Republica Cehă atât în cadrul procedurii în primă instanță, cât și în prezentul recurs.
Semnături
( *1 ) Limba de procedură: ceha.
Top