Hotărârea Tribunalului (Camera a șaptea) din 3 aprilie 2008 — PKK/Consiliul
(Cauza T‑229/02)
„Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului — Înghețarea fondurilor — Acțiune în anulare — Motivare”
1. Acțiune în anulare — Interesul de a exercita acțiunea — Acțiune îndreptată împotriva unui act executat sau abrogat (art. 233 CE) (a se vedea punctele 48-51)
2. Acte ale instituțiilor — Motivare — Obligație — Conținut — Decizie de înghețare a fondurilor îndreptată împotriva anumitor persoane și entități bănuite de implicarea în activități teroriste — Cerințe minime (art. 253 CE; Poziția comună 2001/931 a Consiliului, art. 1 alin. (4) și art. 6; Regulamentul nr. 2580/2001 al Consiliului) (a se vedea punctele 62-64)
3. Acte ale instituțiilor — Motivare — Obligație — Înlăturarea unui viciu de motivare în cursul procedurii contencioase — Inadmisibilitate (art. 253 CE) (a se vedea punctele 68-70)
Obiectul
Pe de o parte, anularea Deciziei 2002/460/CE a Consiliului din 17 iunie 2002 de punere în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului și de abrogare a Deciziei 2002/334/CE (JO L 160, p. 26) și, pe de altă parte, o cerere de daune interese
Dispozitivul
1)
Anulează Decizia 2002/460/CE a Consiliului din 17 iunie 2002 de punere în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului și de abrogare a Deciziei 2002/334/CE în măsura în care privește Kurdistan Workers’ Party (PKK).
2)
Obligă Consiliul Uniunii Europene să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile efectuate de Osman Ocalan, în numele Kurdistan Workers’ Party (PKK), în fața Tribunalului de Primă Instanță și a Curții de Justiție.
3)
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Comisia Comunităților Europene suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată.
Top