Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,
efectuată de către asociaţia obştească „Juriştii pentru drepturile omului”
SECŢIUNEA A PATRA
DECIZIE
Cererea nr. 33072/05
depusă de Dora LUNGU
împotriva Republicii Moldova
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţiunea a Patra), întrunită la 1 aprilie 2008, în cadrul unei camere compuse din:
Nicolas Bratza, Preşedinte,
Giovanni Bonello,
Stanislav Pavlovschi,
David Thór Björgvinsson,
Ján Šikuta,
Päivi Hirvelä,
Ledi Bianku, judecători,
şi Fatoş Aracı, Grefier adjunct al Secţiunii,
Având în vedere cererea sus-menţionată depusă la 8 septembrie 2005,
Având în vedere decizia de a aplica articolul 29 § 3 al Convenţiei şi de a examina admisibilitatea cererii concomitent cu fondul acesteia,
Având în vedere declaraţiile formale prin care a fost acceptată reglementarea amiabilă a cauzei,
În urma deliberării, decide următoarele:
ÎN FAPT
Reclamantul, dna Dora Lungu, este un cetăţean al Republicii Moldova care s-a născut în anul 1936 şi care locuieşte la Tîrnova. El a fost reprezentat în faţa Curţii de către dl V. Zama, avocat din Chişinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său, dl V. Grosu.
Faptele cauzei, aşa cum au fost prezentate de către reclamant, pot fi rezumate în felul următor.
În anul 1945, părinţii reclamantului au fost persecutaţi de către autorităţile comuniste, iar proprietatea lor a fost confiscată.
La începutul anilor 1990, ei au fost reabilitaţi.
La o dată nespecificată în anul 2001, reclamantul a intentat o acţiune judiciară împotriva Direcţiei de finanţe a raionului Edineţ, solicitând compensaţii pentru proprietatea confiscată de la părinţii săi.
La 24 aprilie 2001, Judecătoria sectorului Donduşeni a hotărât în favoarea reclamantului şi a obligat pârâtul să-i plătească 87,177 lei moldoveneşti (MDL) (7,531 euro (EUR) la acea dată). Hotărârea judecătorească nu a fost contestată şi, după cincisprezece zile, a devenit irevocabilă şi executorie.
La 5 iulie 2001, executorul judecătoresc a primit titlul executoriu.
În pofida numeroaselor plângeri depuse de către reclamant la diferite autorităţi de stat, hotărârea judecătorească din 24 aprilie 2001 nu a fost executată nici până în prezent.
PRETENŢII
Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 6 § 1 al Convenţiei, că, prin neexecutarea hotărârii judecătoreşti din 24 aprilie 2001, a fost încălcat dreptul s[u de acces la o instanţă.
De asemenea, reclamantul a pretins că neexecutarea hotărârii judecătoreşti din 24 aprilie 2001 a încălcat dreptul său la protecţia proprietăţii garantat de articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie.
ÎN DREPT
La 10 octombrie şi 16 noiembrie 2007, părţile au prezentat Curţii declaraţiile semnate prin care a fost acceptat acordul de reglementare amiabilă a cauzei, potrivit căruia, Guvernul s-a oferit:
„să plătească dnei Dora Lungu 179,042 (o sută şaptezeci şi nouă mii şi patruzeci şi doi) lei moldoveneşti (aproximativ EUR 10,831) şi 2,000 (două mii) euro în vederea reglementării amiabile a cauzei sus-menţionate aflată pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului.
La aceste sume, care sunt acordate cu titlu de prejudiciu material şi moral, vor fi plătite suplimentar orice taxe care pot fi percepute. Suma în euro va fi convertită în lei moldoveneşti conform ratei aplicabile la data plăţii. Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării despre adoptarea deciziei Curţii în temeiul articolului 37 § 1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. În cazul neplăţii acestor sume în decursul perioadei de trei luni, Guvernul va plăti, de la expirarea acestei perioade până la executare, o dobândă egală cu rata minimă a dobânzii la creditele acordate de Banca Centrală Europeană, la care vor fi adăugate trei procente. Plata va constitui soluţionarea definitivă a cauzei.”
Curtea ia notă de reglementarea amiabilă la care au ajuns părţile. Ea este satisfăcută că reglementarea este bazată pe respectarea drepturilor omului garantate prin Convenţie şi Protocoalele sale şi nu constată vreun motiv care ar justifica continuarea examinării cererii (articolul 37 § 1 in fine al Convenţiei). Prin urmare, articolul 29 § 3 al Convenţiei nu mai este aplicabil acestei cauze şi cererea urmează a fi scoasă de pe rol.
Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,
Decide să scoată cererea de pe rolul său.
Fatoş AracıNicolas Bratza Grefier adjunct Preşedinte
Full & Egal Universal Law Academy