Traducerea și permisiunea de republicare au fost oferite sub autoritatea Direcției Generale Agent Guvernamental, Ministerul Justiției al Republicii Moldova (). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
The present text and the authorisation to republish were granted under the authority of the Governmental Agent’s General Department from the Ministry of Justice of the Republic of Moldova (). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Direction générale de l’Agent gouvernemental du Ministère de la Justice de la République de Moldova (). L’autorisation de republier cette traduction a été accordée dans le seul but de son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.
SECŢIA A PATRA
DECIZIE
Cererea nr. 2856/05
depusă de Eugenia MUSAJI şi Petru MADAN
împotriva Moldovei
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a Patra), statuînd la 5 ianuarie 2010 în Cameră compusă din:
Nicolas Bratza, Preşedinte,
Giovanni Bonello,
David Thór Björgvinsson,
Ján Šikuta,
Päivi Hirvelä,
Mihai Poalelungi,
Nebojša Vučinić, judges,
şi Fatoş Aracı, Grefier Adjunct al Secţiei,
Examinînd cererea sus-menţionată, depusă la 16 decembrie 2004,
Examinînd declaraţia unilaterală a Guvernului şi acordul reclamantului privind condiţiile acestei declaraţii,
Deliberînd, decide următoarele:
ÎN FAPT
Cererea a fost depusă de dna Eugenia Musaji şi dl Petru Madan, cetăţeni ai Republicii Moldova, născuţi în 1953 şi, respectiv, în 1958 şi care locuiesc în Chişinău. Dumnealor a fost reprezentaţi în faţa Curţii de către dl M. Lupu, avocat din Chişinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de Agentul său, dl V. Grosu.
Reclamanţii s-au plîns că au fost deţinuţi ilegal şi supuşi relelor tratamente, contrar prevederilor Articolului 5 şi 3 din Convenţie.
ÎN DREPT
La 28 octombrie 2009, Curtea a recepţionat o declaraţie unilaterală semnată de Guvern în care s-a recunoscut încălcarea drepturilor fiecărui reclamant, garantate de Articolele 3 şi 5 § 3 din Convenţie şi li s-a oferit 5.000 EUR primului reclamant şi 3.500 EURO celui de-al doilea reclamant în vederea compensării prejudiciului moral cauzat, precum şi cîte 1.000 EUR fiecăruia dintre reclamanţi pentru costuri şi cheltuieli. Aceste sume urmează să fie achitate în trei luni din data notificării deciziei adoptate de Curte conform Articolul 37 § 1 a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. În cazul neachitării acestor sume în perioada de trei luni menţionată, Guvernul se angajează să achite o dobîndă de întîrziere din momentul expirării perioadei respective, la o rată echivalentă cu rata minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene pe durata perioadei de întîrziere, plus trei procente. Achitarea sumei va constitui soluţionarea definitivă a cazului.
Guvernul a solicitat Curţii să radieze cauza de pe rol.
La 13 noiembrie 2009, avocatul reclamanţilor a informat Curtea despre faptul că clienţii săi au acceptat condiţiile declaraţiei Guvernului şi a solicitat Curţii să examineze solicitarea Guvernului, radiind cauza de pe rol.
Curtea consideră că acceptarea din partea reclamanţilor a condiţiilor declaraţiei Guvernului poate fi considerată drept o reglementare amiabilă implicită între părţi.
Astfel, Curtea ia act de reglementarea amiabilă încheiată între părţi. Curtea este convinsă că reglementarea amiabilă s-a întemeiat pe respectarea drepturilor omului garantate de Convenţie şi de Protocoalele sale şi nu constată vreun motiv care ar justifica examinarea în continuare a cererii (articolul 37 § 1 in fine din Convenţie).
Avînd în vedere cele menţionate mai sus, este potrivită radierea cauzei de pe rol.
Din aceste motive, Curtea în unanimitate
Decide să radieze cererea de pe rol.
Fatoş AracıNicolas Bratza
Grefier AdjunctPreşedinte
Full & Egal Universal Law Academy