©Documentul a fost pus la dispoziţie cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România () şi al Institutului European din România (). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
©The document was made available with the support of the Superior Council of Magistracy of Romania () and the European Institute of Romania (). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
Traducere din limbile franceză şi engleză
Consiliul Europei
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
SECŢIA A TREIA
DECIZIE
Cererea nr. 22280/06
prezentată de Maria MALENE
contra României
Curtea europeană a drepturilor omului (secţia a treia), întrunită la 26 august 2008 în completul format din:
Josep Casadevall, preşedinte,
Elisabet Fura-Sandström,
Corneliu Bîrsan,
Alvina Gyulumyan,
Egbert Myjer,
Ineta Ziemele,
Ann Power, judecători,
şi Santiago Quesada, grefier al secţiei,
Având în vedere cererea sus menţionată introdusă la 25 mai 2006,
Având în vedere decizia Curţii de a examina cumulat admisibilitatea şi fondul cauzei, după cum o permite articolul 29 § 3 din Convenţie,
Având în vedere declaraţiile formale de acceptare a unei soluţionări amiabile a cauzei,
Dup deliberare, decide după cum urmează:
ÎN FAPT
Reclamanta, d-na Maria Malene, este o cetăţeană română, născută în 1939 şi domiciliată în Braşov. Guvernul român (« Guvernul ») este reprezentat de agentul său, Răzvan-Horaţiu Radu, subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe.
Faptele în cauză, aşa cum au fost expuse de părţi, se pot rezuma după cum urmează.
La 23 iulie 1997, ca urmare a decesului surorii sale, reclamanta a chemat în justiţie în faţa judecătoriei din Făgăraş pe ceilalţi opt moştenitori în vederea partajului moştenirii lăsate de soră şi a atribuirii loturilor.
După numeroase amânări, judecătoria a procedat la partajul succesiunii şi la atribuirea loturilor într-o hotărâre din 17 octombrie 2000.
Procurorul general a formulat un recurs în anulare contra hotărârii din 17 octombrie 2000, devenită definitivă şi ca urmare Curtea Supremă de Justiţie a casat respectiva hotărâre în 2003 şi a trimis cauza în aceeaşi instanţă pentru o reexaminare a cauzei.
Instanţa din Făgăraş a pronunţat hotărârea la 1 iulie 2004, care a fost confirmată la 24 iunie 2005 de tribunalul judeţean Braşov şi de Curtea de apel Braşov la 25 noiembrie 2005.
RECLAMAŢIILE
Invocând articolul 6 din Convenţie, reclamanta se plânge de durata excesivă, de rezultat şi de absenţa echităţii procedurii de partaj care s-a încheiat prin hotărârea curţii de apel Braşov din 25 noiembrie 2005.
ÎN DREPT
La 22 ianuarie 2008, Curtea a primit de la Guvern următoarea declaraţie:
“Declar că Guvernul României se oferă să plătească ex gratia 2 200 euro către d-na Maria Malene în vederea asigurării unei soluţionări amiabile a cauzei sus - menţionate aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă, care va acoperi orice daune pecuniare şi non pecuniare precum şi cheltuielile şi costurile de judecată, va fi convertită în lei româneşti la rata de schimb aplicabilă la data plăţii, şi scutită de orice impozite ce ar putea fi aplicabile. Va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii deciziei Curţii, emise conform articolului 37 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În caz de neplată a acestei sume în perioada menţionată de trei luni, Guvernul se angajează să achite, începând cu expirarea acelei perioade şi până la achitare, o dobândă simplă având rata egală cu aceea a ratei de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, pe perioada de neplată, plus trei procente. Plata va constitui soluţionarea definitivă a cauzei. ”
La 15 februarie 2008, Curtea a primit declaraţia următoare, semnată de partea reclamantă:
“ Eu, Maria Malene, iau notă că Guvernul României se oferă să-mi plătească ex gratia suma de 2 200 euro în vederea asigurării unei soluţionări amiabile a cauzei sus - menţionate aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă, care va acoperi orice daune pecuniare şi non pecuniare precum şi cheltuielile şi costurile de judecată, va fi convertită în lei româneşti la rata de schimb aplicabilă la data plăţii, şi scutită de orice impozite ce ar putea fi aplicabile. Va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii deciziei luate de Curte, emise conform articolului 37 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. De la expirarea celor trei luni mai sus menţionate până la achitare se va plăti o dobândă simplă la suma de mai sus având rata egală cu aceea a ratei de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, pe perioada de neplată, plus trei procente.
Accept propunerea şi renunţ la orice alte pretenţii faţă de România legat de faptele ce au dat naştere acestei cereri. Declar că aceasta constituie o soluţionare definitivă a cauzei.”
Curtea ia notă de soluţionarea amiabilă la care s-a ajuns între părţi. Ea apreciază că aceasta se inspiră din respectarea drepturilor omului aşa cum sunt recunoscute în Convenţie şi în Protocoalele la aceasta şi nu constată pe de altă parte nici un motiv de ordine publică ce ar justifica o examinare în continuare a cererii (Articolul 37 § 1 in fine din Convenţie). Ca urmare, este adecvat să se radieze cauza de pe rol.
Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate
Hotărăşte radierea cererii de pe rol.
Santiago QuesadaJosep Casadevall
GrefierPreşedinte
Full & Egal Universal Law Academy