Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,
efectuată de către asociaţia obştească „Juriştii pentru drepturile omului”
SECŢIUNEA A PATRA
DECIZIE
Cererea nr. 29497/06
depusă de Tudor MERENIUC
împotriva Republicii Moldova
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţiunea a Patra), întrunită la 21 octombrie 2008, în cadrul unei camere compuse din:
Nicolas Bratza, Preşedinte,
Lech Garlicki,
Giovanni Bonello,
Ljiljana Mijović,
Ján Šikuta,
Mihai Poalelungi,
Nebojša Vučinić, judecători
şi Lawrence Early, Grefier al Secţiunii,
Având în vedere cererea sus-menţionată depusă la 7 iulie 2006,
Având în vedere declaraţiile formale prin care a fost acceptată reglementarea amiabilă a cauzei,
În urma deliberării, decide următoarele:
ÎN FAPT
Reclamantul, dl Tudor Mereniuc, este un cetăţean al Republicii Moldova care s-a născut în anul 1959 şi care locuieşte la Molovata Nouă. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său, dl Vladimir Grosu.
Faptele cauzei, aşa cum au fost prezentate de părţi, pot fi rezumate în felul următor.
Reclamantul era angajat al Ministerului Afacerilor Interne („Ministerul”).
La 22 septembrie 1997, Judecătoria sectorului Dubăsari a obligat Ministerul să plătească reclamantului o indemnizaţie în sumă de 1,408 lei moldoveneşti (MDL) (300 euro (EUR) la acea dată)).
Hotărârea nu a fost contestată şi a devenit definitivă 15 zile mai târziu. Instanţa a emis un titlu executoriu pe care l-a expediat Ministerului.
La o dată nespecificată în anul 2006, reclamantul a solicitat executarea hotărârii. La 23 aprilie 2006, Ministerul l-a informat pe acesta că titlul executoriu a fost expediat oficiului de executare Centru în septembrie 2005.
La 11 iulie 2006, Ministerul a executat hotărârea din 22 septembrie 1997 şi a achitat reclamantului MDL 1,408. Totuşi, reclamantul a iniţiat proceduri judiciare împotriva Ministerului, solicitând plata compensaţiei în mărime de MDL 68,710.40 (EUR 4,051) cu titlu de prejudiciu material şi MDL 48,800 (EUR 2,877) cu titlu de prejudiciu moral suferit ca rezultat al neexecutării hotărârii judecătoreşti din 22 septembrie 1997 într-un termen rezonabil. Printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă din 2 mai 2007, Curtea Supremă de Justiţie a respins pretenţiile reclamantului ca nefondate.
PRETENŢII
Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 6 § 1 al Convenţiei, că dreptul lui de acces la justiţie a fost încălcat prin neexecutarea într-un termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti definitive pronunţată în favoarea lui.
De asemenea, reclamantul a pretins că executarea întârziată a hotărârii a dus la încălcarea dreptului său la protecţia proprietăţii garantat de articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie.
ÎN DREPT
La 10 septembrie 2008, Curtea a primit de la Guvern următoarea declaraţie:
„Eu, Vladimir Grosu, Agentul guvernamental al Republicii Moldova, declar că Guvernul Republicii Moldova este gata să plătească dlui Tudor Mereniuc suma de 2,000 (două mii) euro în vederea reglementării amiabile a cauzei sus-menţionate aflată pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă, care este acordată cu titlu de prejudiciu moral, va fi convertită în lei moldoveneşti conform ratei aplicabile la data plăţii şi va fi scutită de orice taxe care pot fi percepute. Ea va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării despre adoptarea deciziei Curţii în temeiul articolului 37 § 1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. În cazul neplăţii acestei sume în decursul perioadei de trei luni, Guvernul va plăti, de la expirarea acestei perioade până la executare, o dobândă egală cu rata minimă a dobânzii la creditele acordate de Banca Centrală Europeană, la care vor fi adăugate trei procente. Plata va constitui soluţionarea definitivă a cauzei.”
La 1 septembrie 2008, Curtea a primit următoarea declaraţie semnată de către reclamant:
“Eu, Tudor Mereniuc, notez că Guvernul Republicii Moldova este gata să plătească suma de 2,000 (două mii) euro în vederea reglementării amiabile a cauzei sus-menţionate aflată pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă, care este acordată cu titlu de prejudiciu moral, va fi convertită în lei moldoveneşti conform ratei aplicabile la data plăţii şi va fi scutită de orice taxe care pot fi percepute. Ea va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării despre adoptarea deciziei Curţii în temeiul articolului 37 § 1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. În cazul neplăţii acestei sume în decursul perioadei de trei luni, Guvernul va plăti, de la expirarea acestei perioade până la executare, o dobândă egală cu rata minimă a dobânzii la creditele acordate de Banca Centrală Europeană, la care vor fi adăugate trei procente. Plata va constitui soluţionarea definitivă a cauzei.
Eu accept propunerea şi renunţ la orice pretenţii ulterioare împotriva Republicii Moldova în ceea ce priveşte faptele care au dat naştere acestei cereri. Declar că aceasta constituie soluţionarea definitivă a cauzei.”
Curtea ia notă de reglementarea amiabilă la care au ajuns părţile. Ea este satisfăcută că reglementarea este bazată pe respectarea drepturilor omului garantate prin Convenţie şi Protocoalele sale şi nu constată vreun motiv care ar justifica continuarea examinării cererii (articolul 37 § 1 in fine al Convenţiei).
Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,
Decide să scoată cererea de pe rolul său.
Lawrence EarlyNicolas Bratza
GrefierPreşedinte
Full & Egal Universal Law Academy