04/Volumul 01
RO
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene
129
31985R3460
L 332/19
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE
REGULAMENTUL (CEE) NR. 3460/85 AL COMISIEI
din 6 decembrie 1985
de stabilire a modalității de acordare a unei compensații pentru sardinele din Marea Mediterană
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,
având în vedere actul de aderare a Spaniei și a Portugaliei, în special articolele 171 și 358,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3117/85 al Consiliului din 4 noiembrie 1985 privind stabilirea normelor generale de acordare de compensații pentru sardine (1), în special articolul 4,
întrucât articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 3117/85 stabilește condițiile de acordare a compensației privind produsele și transformările eligibile, limita cantitativă de 43 000 de tone, precum și beneficiarii acestui sistem și adoptă metoda de calcul a acestei compensații;
întrucât respectivul sistem trebuie aplicat tipurilor de sardine care ar putea fi cel mai degrabă comercializate fără dificultăți după prelucrare;
întrucât dispozițiile sanitare și tehnice adoptate de autoritățile naționale permit garantarea supunerii complete și definitive a produselor respective la transformările prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3117/85; întrucât ar trebui să se verifice dacă respectivele produse prelucrate respectă dispozițiile menționate;
întrucât fiecare stat membru ar trebui să poată determina, pentru fiecare producător stabilit pe teritoriul său, cantitățile eligibile pentru acordarea compensației;
întrucât, pentru a se respecta limita cantitativă comunitară de 43 000 de tone prevăzută pentru sistemul în aplicare, fiecare stat membru ar trebui să comunice Comisiei, la începutul campaniei, cantitatea globală astfel atribuită; întrucât, după caz, este necesar să se prevadă modalitățile de reducere a acestor cantități globale dacă limita cantitativă maximă a fost depășită;
întrucât, pentru cantitățile pentru care s-a primit dreptul de compensație, în vederea acordării compensației menționate în timp util, termenul limită de prelucrare și de depunere, de către unitatea de prelucrare, a cererii de acordare a compensației ar trebui stabilit la șase luni de la data livrării produsului;
întrucât, pentru a accelera procesul de acordare a compensației, ar trebui prevăzută livrarea de către producător sau organizația de producători a unei atestări scrise certificând că fiecare cantitate vândută face parte din cantitatea eligibilă pentru acordarea compensației determinate pentru respectivul producător sau pentru respectiva organizație de producători; întrucât, în afară de aceasta, pentru a verifica atestările eliberate, trebuie să se prevadă, pentru statele membre, obligația de a-și transmite informațiile necesare cu privire la aceste atestări;
întrucât, pentru efectuarea unui control permanent, beneficiarii compensației sunt obligați să informeze, în orice moment, autoritatea de control cu privire la activitățile de prelucrare;
întrucât, conform articolului 2 alineatul (3) din Tratatul de aderare, instituțiile Comunităților pot adopta, înainte de aderare, măsurile prevăzute la articolele 171 și 358;
întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a produselor pescărești,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Prezentul regulament stabilește modalitatea de acordare a unei compensații, numită în continuare „compensație”, menționată la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 3117/85, pentru sardinele din Marea Mediterană.
Articolul 2
(1) Compensația se acordă exclusiv pentru sardinele vândute unei unități de prelucrare în vederea prelucrării totale și ireversibile în condițiile descrise la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 3117/85, în conformitate cu normele sanitare și tehnice în vigoare în statul membru unde unitatea de prelucrare își are sediul și referitoare la produsele destinate consumului uman.
(2) În sensul alineatului (1), „unitate de prelucrare” reprezintă orice persoană fizică sau juridică dacă aceasta:
—
supune sardinele din Marea Mediterană uneia dintre transformările prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 3117/85;
—
îndeplinește condițiile stabilite prin dispozițiile naționale ale statului membru în ceea ce privește aplicarea transformărilor menționate anterior.
Articolul 3
(1) Cantitatea eligibilă pentru acordarea compensației este prevăzută anual pentru fiecare campanie și pentru fiecare producător sau organizație de producători, la cererea acestora și cu titlu temporar, de către statul membru pe teritoriul căruia producătorul sau organizația de producători își are sediul, pe baza cantității medii anuale pe care producătorul sau organizația de producători a vândut-o industriei de prelucrare comunitare pentru transformările eligibile în sensul prezentului regulament în timpul perioadei de referință 1982-1984.
(2) Comisiei îi este comunicată de către respectivele state membre, cu o lună înainte de începutul campaniei, cantitatea globală eligibilă pentru acordarea compensației prevăzute pentru fiecare campanie ce urmează să înceapă, repartizată pe categorie de produs și pe tip de prelucrare. Statele membre informează Comisia cu privire la orice modificare a acestei cantități.
Dacă suma cantităților preconizate pentru fiecare stat membru depășește limita prevăzută la articolul 3 alineatul (1) a doua liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 3117/85 al Comisiei, Comisia stabilește, după consultarea statelor membre interesate, cantitățile globale eligibile pentru acordarea compensației pentru fiecare stat membru în funcție de criteriile enunțate la alineatul (1).
Comisia își dă avizul în ceea ce privește atribuirea cantităților în termen de treizeci de zile de la primirea solicitării; în lipsa acesteia, cantitățile atribuite sunt considerate acceptate.
(3) Atribuirea definitivă a cantităților menționate la alineatul (1) se face după ce Comisia și-a dat acordul asupra cantității globale atribuite de către fiecare stat membru, conform alineatului (2).
Articolul 4
(1) Producătorul sau organizația de producători menționați la articolul 3 alineatul (1) trimite, pentru fiecare operațiune de vânzare, unității de prelucrare o atestare scrisă indicând cel puțin numele vânzătorului și al cumpărătorului, precum și cantitatea și prețul produselor care fac obiectul operațiunii de vânzare și precizarea că această cantitate face parte din cantitatea eligibilă acordată conform articolului 3 alineatul (1).
Producătorul sau organizația de producători respectivă trimit, fără întârziere, o copie a acestei atestări statului membru care a stabilit cantitatea eligibilă.
(2) Înainte de acordarea compensației, statul membru pe teritoriul căruia își are sediul producătorul sau organizația de producători care vinde produsul verifică dacă totalul cantităților vândute, în temeiul fiecărei atestări, se înscrie în limita cantității eligibile atribuite pentru respectiva campanie producătorului sau organizației de producători în cauză.
(3) Dacă prelucrarea produsului se face în alt stat membru decât cel pe teritoriul căruia își are sediul vânzătorul produsului, statul membru în care este prelucrat produsul comunică lunar statului membru în care își are sediul vânzătorul produsului lista atestărilor acordate în timpul lunii precedente, conform articolului 5, în vederea realizării controlului menționat la alineatul (2). Controlul se efectuează după primirea listei menționate anterior, iar rezultatele acestuia sunt comunicare, fără întârziere, statului membru care a instituit controlul.
(4) Dacă statul membru care a instituit controlul prevăzut la alineatul (2) nu poate emite o sentință definitivă asupra unei atestări, respectivul stat membru solicită producătorului sau organizației de producători care a emis atestarea să justifice această atestare în termen de maximum o lună.
Articolul 5
(1) După încheierea operațiunilor de prelucrare și în termen de maximum șase luni de la data livrării efective a produsului, unitatea de prelucrare poate depune cererea de acordare a compensației.
(2) Compensația este acordată unității de prelucrare de către statul membru unde se efectuează prelucrarea, după prezentarea:
—
facturii sau chitanței rezultate din vânzarea produsului, care include cel puțin numele și adresa operatorilor implicați, precum și cantitatea, prețul de cumpărare obținut de producător sau de organizația de producători și data livrării pentru fiecare categorie de produs cumpărat;
—
dovezii de plată a mărfii la prețul prevăzut la prima liniuță;
—
atestării menționate la articolul 4;
în limita cantităților eligibile pentru acordarea compensației stabilite conform articolului 3 și după verificarea atestărilor menționate la articolul 4 alineatul (2).
(3) Dacă, în urma verificării, cantitățile vândute de un producător sau de o organizație de producători depășesc cantitatea eligibilă atribuită pentru respectiva campanie sau în absența unui răspuns satisfăcător din partea producătorului sau a organizației de producători în termenele stabilite la articolul 4 alineatul (4), compensația nu se poate acorda.
Articolul 6
(1) Statele membre respective pun în aplicare un sistem de control care să verifice dacă produsele pentru care se solicită compensația pot beneficia de acesta și dacă dispozițiile prezentului regulament sunt respectate.
(2) Modalitățile sistemului de control sunt stabilite de către statul membru respectiv și trebuie să conțină cel puțin elementele următoare:
—
prezentarea de către unitatea de prelucrare a documentelor care atestă dreptul acesteia la compensație;
—
evidența, ținută de producător sau de organizația de producători, a vânzărilor efectuate în sensul prezentului regulament, incluzând, pentru fiecare operațiune de vânzare, data, clientul, cantitatea și calitatea produsului vândut;
—
pentru controlul prelucrării complete și definitive, evidența, ținută de unitatea de prelucrare, a materiilor prime folosite curent, incluzând:
—
cantitatea de produs cumpărată, pe specii și categorii, data preluării, precum și numărul facturii sau al chitanței;
—
datele de începere și de încheiere a procesului de prelucrare;
—
cantitatea prelucrată pe specie, categorie și tip de prelucrare, precum și locul de prelucrare;
—
inspecțiile directe efectuate în ramurile industriale de prelucrare vizate;
—
stabilirea elementelor care ar trebui incluse în cererea de compensație prevăzută la articolul 5.
Articolul 7
(1) Dacă beneficiarul compensației comite o infracțiune minoră contra sistemului de acordare a compensației și dacă respectivul beneficiar demonstrează statului membru afectat că infracțiunea nu a fost comisă în scopuri frauduloase sau din neglijență gravă, statul membru reține 10 % din prețul comunitar de retragere pentru sardinele din Atlantic aplicabil cantităților care fac obiectul infracțiunii și care urmează să beneficieze sau au beneficiat de compensație.
(2) Statele membre comunică lunar Comisiei cazurile în care s-a aplicat alineatul (1).
Articolul 8
Cantitățile vândute conform prezentului regulament fac obiectul unei înscrieri în ultima coloană a registrului al cărui model figurează în anexa la Regulamentul (CEE) al Comisiei nr. 3138/82 (2).
Articolul 9
(1) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre respective, în termen de cel mult două luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, măsurile de control aplicate conform articolului 6 alineatul (1).
(2) Statele membre respective comunică, de asemenea, Comisiei, lunar, cantitățile prelucrate care au beneficiat de compensație pe parcursul lunii precedente, repartizate în funcție de categoria comercială și de tipul de prelucrare, precum și cheltuielile de acordare a compensației respective.
Articolul 10
Rata de schimb aplicabilă compensației este rata în vigoare la data livrării produsului.
Articolul 11
Prezentul regulament intră în vigoare la 1 martie 1986, cu condiția intrării în vigoare a Tratatului privind aderarea Spaniei și a Portugaliei.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 decembrie 1985.
Pentru Comisie
Frans ANDRIESSEN
Vicepreședinte
(1) JO L 297, 9.11.1985, p. 1.
(2) JO L 335, 29.11.1982, p. 9.
Top