Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,
efectuată de către asociaţia obştească „Juriştii pentru drepturile omului”
SECŢIUNEA A PATRA
DECIZIE
Cererea nr. 52528/99
depusă de Constantin SVETENCO şi Maria JELIMALAI
împotriva Republicii Moldova
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţiunea a Patra), întrunită la 6 mai 2003, în cadrul unei camere compuse din:
SirNicolas Bratza, Preşedinte,
DlM. Pellonpää,
DnaE. Palm,
DlM. Fischbach,
DlJ. Casadevall,
DlS. Pavlovschi,
DlJ. Borrego Borrego, judecători,
şi dl M. O’Boyle, Grefier al Secţiunii,
Având în vedere cererea sus-menţionată depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 5 aprilie 1999 şi înregistrată la 9 noiembrie 1999,
În urma deliberării, decide următoarele:
ÎN FAPT
Reclamanţii, dl Constantin Svetenco şi dna Maria Jelimalai, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, născuţi, respectiv, în anii 1932 şi 1934, şi domiciliaţi în mun. Bălţi, Republica Moldova. Guvernul pârât a fost reprezentat de către Agentul său, dl V. Pârlog, de la Ministerul Justiţiei.
Circumstanţele cauzei
Faptele cauzei, aşa precum ele au fost prezentate de părţi, pot fi rezumate în felul următor.
În anul 1949, casa părinţilor reclamanţilor a fost confiscată de către regimul comunist.
În anul 1996, reclamanţii, în calitate de succesori ai proprietarilor iniţiali, s-au adresat Consiliul municipal Bălţi solicitând restituirea casei confiscate.
La 22 februarie 1996, Consiliul municipal Bălţi a adoptat o decizie care a dispus restituirea casei către reclamanţi. Consiliul municipal a precizat în decizia sa că proprietatea urma să fie restituită după evacuarea ultimei din cele patru familii care locuiau în casă.
În anul 1996, reclamanţii au depus o cerere de chemare în judecată la Judecătoria sectorului Bălţi prin care au solicitat să fie declarate nule contractele de cumpărare de la stat a apartamentelor casei de către chiriaşi, precum şi certificatele de proprietate eliberate acestora. La 8 iulie 1996, Judecătoria sectorului Bălţi a declarat nule contractele de cumpărare sus-menţionate şi certificatele de proprietate eliberate în baza lor.
În anul 1996, reclamanţii au depus o cerere de chemare în judecată la Judecătoria sectorului Bălţi prin care au solicitat evacuarea locatarilor din casă. La 9 decembrie 1996, Judecătoria sectorului Bălţi a indicat evacuarea locatarilor şi a precizat că statul trebuie să-i asigure cu spaţiu locativ alternativ. La 4 iulie 1997, Judecătoria sectorului Bălţi a expediat consiliului local titlul executoriu eliberat în baza hotărârii din 9 decembrie 1996.
În anul 1998, reclamanţii s-au plâns din nou Judecătoriei sectorului Bălţi de neexecutarea hotărârii din 9 decembrie 1996. Printr-o scrisoare din 30 octombrie 1999, un judecător al acestei instanţe a informat reclamanţii că Consiliului municipal Bălţi nu dispune de fonduri pentru construcţia blocurilor de apartamente, nici de spaţiu locativ alternativ pentru locatari, şi, din această cauză, el nu poate executa hotărârea din 9 decembrie 1996 decât dacă, în prealabil, obţine finanţarea necesară sau alte spaţii locative sunt eliberate.
PRETENŢII
Reclamanţii pretind că prin neexecutarea hotărârii din 9 decembrie 1996, dreptul lor ca o instanţă să decidă asupra drepturilor lor civile a fost încălcat. Ei pretind, de asemenea, că din cauza neexecutării hotărârii sus-menţionate, ei nu au putut beneficia de bunurile lor şi, astfel, dreptul lor la protecţia proprietăţii a fost încălcat. Reclamanţii invocă articolele 6 § 1 şi 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie.
ÎN DREPT
Printr-o scrisoare din 25 septembrie 2001, Guvernul a informat Curtea că, ţinând cont de imposibilitatea evacuării locatarilor din casa restituită, Consiliul municipal Bălţi este gata să plătească reclamanţilor valoarea de piaţă a casei restituite. În răspuns, printr-o scrisoare din 31 octombrie 2001 reclamanţii au informat Curtea că au acceptat suma de 52 000 lei moldoveneşti oferită de Guvern pentru rezolvarea completă şi definitivă a cauzei.
La 17 februarie 2003, reclamanţii au informat Curtea că Consiliul municipal Bălţi le-a plătit valoarea de piaţă a casei şi că, prin urmare, ei nu doresc să menţină cererea. Printr-o scrisoare adresată Curţii la 12 martie 2003, Guvernul a solicitat Curţii scoaterea cererii de pe rol.
Curtea notează că părţile au ajuns la o înţelegere şi că reclamanţii nu mai doresc să menţină cererea, în sensul articolului 37 § 1 (a) al Convenţiei. În plus, în conformitate cu articolul 37 § 1 in fine, Curtea constată că nu există circumstanţe speciale cu privire la respectarea drepturilor omului garantate prin Convenţie şi Protocoalele sale, care cer continuarea examinării cererii. În consecinţă, cererea urmează să fie scoasă de pe rolul Curţii.
Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,
Hotărăşte să scoată cererea de pe rol.
Michael O’BoyleNicolas Bratza
GrefierPreşedinte
Full & Egal Universal Law Academy