©Documentul a fost pus la dispoziţie cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România () şi al Institutului European din România” (). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
©The document was made available with the support of the Superior Council of Magistracy of Romania () and the European Institute of Romania (). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI
SECŢIA A TREIA
DECIZIE
Marian Vişan împotriva României şi patru alte cereri
Cererea nr. 708/13
(a se vedea lista anexată)
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită la 16 decembrie 2014 într-o cameră compusă din Ján Šikuta, preşedinte, Dragoljub Popoviæ, Iulia Antoanella Motoc, judecători şi Marialena Tsirli, grefier adjunct de secţie,
având în vedere cererile menţionate anterior, introduse la 19 decembrie 2012,
având în vedere observaţiile prezentate de Guvernul pârât şi cele prezentate în replică de reclamanţi,
după ce a deliberat în acest sens, pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
Lista reclamanţilor este prezentată în anexă.
Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
A. Circumstanţele cauzei
Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părţi, se pot rezuma după cum urmează în continuare.
La 28 mai 2003, patru dintre reclamanţi au fost arestaţi preventiv şi împotriva lor a început procesul penal pentru, printre altele, săvârşirea infracţiunii de luare de mită. La 2 octombrie 2003, a început procesul penal şi împotriva celui de-al cincilea reclamant sub aceeaşi învinuire.
Cauzele au fost conexate şi, după soluţionarea conflictului de competenţă şi a mai multor excepţii de neconstituţionalitate, Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat pe fond prin hotărârea din 22 iulie 2010. Reclamanţii au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 2 şi 4 ani de închisoare cu suspendare.
Reclamanţii au formulat recurs. Prin hotărârea definitivă din 3 iulie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a redus cuantumul pedepselor aplicate reclamanţilor la un an şi 2 luni sau un an şi 6 luni de închisoare cu suspendare. În motivarea deciziei sale, ÎCCJ a luat în considerare durata procesului, recunoscând că a fost încălcată cerinţa termenului rezonabil, şi s-a pronunţat că, drept consecinţă, i-a condamnat pe reclamanţi la pedepse cu închisoarea sub minimul legal.
B. Dreptul intern relevant
Prevederile relevante din legislaţia română sunt descrise în hotărârea pronunţată în cauza Vlad şi alţii împotriva României (nr. 40756/06, 41508/07, 50806/07, pct. 62-63, 68, 70-72 şi 75, 26 noiembrie 2013).
CAPĂT DE CERERE
Reclamanţii s-au plâns în temeiul art. 6 § 1 din Convenţie de durata procesului penal în care au fost implicaţi.
ÎN DREPT
În primul rând, Curtea constată că, ţinând seama de contextul de fapt şi de drept al cauzelor de faţă, este necesară conexarea acestora.
Plângându-se de durata procesului penal, reclamanţii au invocat art. 6 § 1 din Convenţie, ale cărui dispoziţii relevante prevăd următoarele:
„Orice persoană are dreptul la judecarea [...] într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.”
Guvernul a susţinut că reclamanţii nu se mai pot pretinde victime în sensul art. 34 din Convenţie, atât timp cât, prin hotărârea din 3 iulie 2012, ÎCCJ a constatat încălcarea prevederilor Convenţiei ca urmare a duratei excesive a procedurii şi a redus pedeapsa aplicată reclamanţilor sub minimul legal.
Astfel, a susţinut Guvernul, ÎCCJ a admis că procedura a avut o durată îndelungată şi a oferit un remediu pentru această situaţie în sensul Convenţiei.
Reclamanţii au respins aceste argumente, afirmând că, deşi ÎCCJ le-a redus pedepsele, acest lucru poate fi privit numai ca un remediu procesual parţial pentru încălcarea Convenţiei.
În conformitate cu jurisprudenţa Convenţiei, doar micşorarea pedepsei nu constituie în principiu un remediu pentru nerespectarea cerinţei termenului rezonabil prevăzută la art. 6 § 1 în ceea ce priveşte un proces penal. Această regulă generală poate fi totuşi obiectul unei excepţii atunci când autorităţile naţionale constată, fie în mod expres, fie în esenţă, şi ulterior asigură remedii în acest sens, încălcări ale Convenţiei [a se vedea, printre alte hotărâri relevante, Eckle împotriva Germaniei, 15 iulie 1982, pct. 66-70, Seria A nr. 51, Morby împotriva Luxemburgului (dec.), nr. 27156/02, CEDO 2003-XI, Sheremetov împotriva Bulgariei, nr. 16880/02, pct. 33, 22 mai 2008, şi Nachev împotriva Bulgariei, nr. 27402/05, pct. 30, 21 decembrie 2010].
Aplicând aceste principii în prezenta cauză, Curtea reţine, în primul rând, că ÎCCJ a confirmat în mod expres fondul plângerii reclamanţilor întemeiată pe art. 6 § 1 din Convenţie, şi anume că procesul a depăşit un termen rezonabil.
În cel de-al doilea rând, mai observă că instanţa supremă a redus, în lumina duratei excesive a procedurii, pedepsele aplicate reclamanţilor sub minimul legal până la aproximativ jumătate din pedepsele aplicate anterior.
Curtea are astfel convingerea că autorităţile naţionale au oferit reclamanţilor un remediu adecvat prin reducerea pedepselor printr-o modalitate expresă şi măsurabilă (a se vedea, printre alte hotărâri relevante, Beck împotriva Norvegiei, nr. 26390/95, pct. 27, 26 iunie 2001).
În aceste circumstanţe, reclamanţii nu se mai pot pretinde victime, în temeiul art. 34 din Convenţie, ale încălcării dreptului de a le fi judecată cauza într-un termen rezonabil, astfel cum se garantează în temeiul art. 6 § 1.
Rezultă că cererile sunt în mod vădit nefondate şi trebuie respinse în conformitate cu art. 35 § 3 lit. a) şi § 4 din Convenţie.
Pentru aceste motive,
în unanimitate,
CURTEA:
Decide să conexeze cererile;
Declară cererile inadmisibile.
PREŞEDINTE,Grefier adjunct,
Ján Šikuta Marialena Tsirli
Anexă
Nr.
Cererea nr.
Introdusă la
Reclamant
Data naşterii
Domiciliul
Cetăţenie
Reprezentat de
708/13
19/12/2012
Marian VIŞAN
08/10/1961
Buftea
Română
Ion GHIGHEANU
796/13
19/12/2012
Marius LAHMAN
15/07/1967
Voluntari
Română
Ion GHIGHEANU
906/13
19/12/2012
Gheorghe URDUBAN
09/11/1956
Bucureşti
Română
Ion GHIGHEANU
2521/13
19/12/2012
Constantin HUŢUPAŞU
11/07/1966
Bucureşti
Română
Ion GHIGHEANU
31976/13
19/12/2012
Nicuşor BUTUCEA
29/05/1974
Răzvad
Română
Ion GHIGHEANU
Full & Egal Universal Law Academy