Traducere neoficială a variantei franceze a deciziei,
efectuată de către organizaţia obştească „Juriştii pentru drepturile omului”
SECŢIA A TREIA
DECIZIE
Cererea nr. 18506/05
Alexandra VIERU şi alţii
împotriva Republicii Moldova
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a Treia), întrunită la 10 iulie 2012 în cadrul unui comitet compus din:
Ineta Ziemele, preşedinte,
Ján Šikuta,
Nona Tsotsoria, judecători,
şi Marialena Tsirli, Grefier Adjunct al Secţiei,
Având în vedere cererea sus-menţionată depusă la 12 aprilie 2005,
În urma deliberării, decide următoarele:
ÎN FAPT
1. Reclamanţii, dna Alexandra Vieru, dl Timofei Vieru, dna Natalia Vieru şi dl Valeriu Vieru sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, născuţi în 1950, 1976, 1971 şi în 1971. Ei locuiesc în Chişinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său ad interim, dl L. Apostol.
2. Invocând articolul 6 § 1 al Convenţiei şi articolul 1 al Protocolului nr. 1, reclamanţii s-au plâns de neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în favoarea lor.
3. La 1 iulie 2011 a intrat în vigoare o nouă lege (Legea nr. 87) care a instituit un recurs în vederea obţinerii reparării prejudiciului cauzat prin neexecutarea într-un termen rezonabil a hotărârilor judecătoreşti definitive naţionale sau prin durata excesivă a procedurilor.
4. La 29 septembrie 2011, Curtea a informat reclamanţii printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire despre noua cale de recurs, întrebându-i dacă intenţionează să o utilizeze în decursul termenului de prescripţie de şase luni stabilit de Legea nr. 87. Curtea a atenţionat reclamanţii că, potrivit articolului 35 § 1 al Convenţiei, ea poate examina o chestiune doar dacă au fost epuizate căile de recurs naţionale, iar nerespectarea acestei reguli poate constitui temei pentru declararea inadmisibilităţii cererii. Între altele, Curtea a atenţionat reclamanţi că, în baza articolului 37 § 1 al Convenţiei, absenţa unui răspuns din partea lor ar putea determina Curtea să considere că ei nu doresc să menţină cererile lor şi că, prin urmare, le poate scoate de pe rol.
5. Scrisoarea a fost recepţionată de către reclamanţi, însă aceştia nu au răspuns la solicitarea Curţii.
ÎN DREPT
6. Curtea constată, în continuare, că reclamanţii nu au răspuns la scrisoarea din 29 septembrie 2011. Având în vedere conţinutul acesteia, ea conchide că reclamanţii nu doresc să menţină cererea lor, în sensul articolului 37 § 1 a) al Convenţiei (a se vedea Şişcanu c. Moldova (déc.), nr. 17988/09, 14 februarie 2012).
7. Prin urmare, în conformitate cu articolul 37 § 1 in fine, Curtea consideră că nu existe circumstanțe speciale care să aducă atingere drepturilor garantate de Convenţie sau Protocoalele sale şi care să impună continuarea examinării cererii.
Prin urmare, este necesar de a scoate cererea de pe rol.
Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,
Decide să scoată cererea de pe rol.
Marialena TsirliIneta Ziemele
Grefier AdjunctPreşedinte
Full & Egal Universal Law Academy