Reclamantul este S.C. CRAMELE RECAȘ S.A. din Recaș, Jud. Timiș, România, reprezentat de către Cabinet M. Oproiu, România.
Pârâtul este Kurkui Florentin din Timișoara, Jud. Timiș, România. 2. Nume de domeniu şi Registrul
Numele de domeniu în litigiu este înregistrat la ROTLD (“Registrul”). 3. Procedura
Plângerea a fost depusă la Centrul de Arbitraj şi Mediere al OMPI (“Centrul”) la data de 22 Ianuarie 2014. La data la care plângerea a primit număr de caz, 22 Ianuarie 2014, Centrul a trimis prin e-mail către Registru o cerere prin care acestuia îi este solicitată o verificare cu privire la numele de domeniu în litigiu . La data de 23 Ianuarie 2014 Registrul a transmis Centrului prin e-mail răspunsul la cererea de verificare confirmând faptul că Pârâtul este înregistrat ca titular al numelui de domeniu în litigiu şi furnizând datele de contact ale acestuia.
Centrul a verificat ca plângerea să îndeplinească cerinţele de formă ale Politicii de Soluţionare Uniformă a Litigiilor cu privire la nume de domenii (“Politica”), ale Regulilor pentru Politica de Soluţionare Uniformă a Litigiilor cu privire la nume de domenii (“Regulile”), şi ale Regulilor Suplimentare OMPI pentru Politica de Soluţionare Uniformă a Litigiilor cu privire la nume de domenii (“Regulile Suplimentare”).
În conformitate cu Regulile, paragrafele 2(a) şi 4(a), Centrul a comunicat în mod formal Pârâtului plângerea şi procedurile au fost începute la data de 5 Februarie 2014.
Conform Regulilor, paragraful 5(a), data limită pentru depunerea răspunsului a fost 25 Februarie 2014. Pârâtul nu a formulat Răspuns. Drept urmare Centrul a notificat Pârâtul că nu şi-a îndeplinit obligaţiile la data de 27 Februarie 2014.
Centrul a numit pe Mihaela Maravela ca unic Membru al Completului Administrativ în acest caz la data de 6 Martie 2014. Completul Administrativ a fost legal constituit. Completul Administrativ a depus Declaraţia de acceptare şi Declaraţia de Imparţialitate şi Independență, după cum este cerut de către Centru pentru a asigura respectarea Regulilor, paragraful 7. Limba procedurii
În ceea ce priveşte chestiunea limbii aplicabile litigiului, paragraful 11(a) din Reguli prevede că:
“În afară de cazul în care se convine altfel de către Părţi, sau se specifică altfel în Contractul de Înregistrare, limba procedurii administrative va fi limba Contractului de Înregistrare, sub rezerva autorităţii Completului Administrativ să determine altfel, având în vedere circumstanţele procedurii administrative”.
Registrul unde este înregistrat numele de domeniu în litigiu a informat Centrul că limba contractului de înregistrare relevant este limba română.
Întrucât Plângerea a fost depusă în limba engleză la data de 22 Ianuarie 2014, Centrul a transmis o adresă către Reclamant prin care l-a informat că trebuie (a) să facă dovada unui acord între părţi în sensul că procedurile să fie desfăşurate în limba engleză, (b) să traducă Plângerea în limba română, sau (c) să depună o cerere ca limba engleză să fie limba procedurilor. La data de 29 Ianuarie 2014 Reclamantul a depus o traducere în limba română a Plângerii.
În condiţiile în care limba contractului de înregistrare este limba română iar Reclamantul nu a formulat o cerere expresă ca procedura să fie desfăşurată în limba engleză, Completul Administrativ decide că limba procedurilor va fi limba română. 4. Situaţia de fapt
Reclamant în prezenta procedură este S.C. Cramele Recaș S.A., unul dintre cei mai mari producători de vin din România, o societate înființată în 1992, amplasată în partea de vest a României, zona Banatului, care exploatează zona viticolă “Recaș”. Recaș este o denumire de origine controlată de ONVPV (Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri) conform prevederilor art. 118 (s) din Regulamentul (CE) 1234/2007.
Reclamantul a câștigat numeroase premii, atât naționale cât și internaționale pentru vinurile sale și deține un portofoliu semnificativ de mărci, în România și alte țări. Toate mărcile înregistrate de Reclamant reprezintă sortimente de vin, de obicei incluzând pe etichetă denumirile “recaș”, “cramele recaș”, sau alte indicații specifice, reprezentând numele de origine controlată/numele producătorului/semne specifice.
Pârâtul în cadrul prezentei proceduri administrative este Kurkui Florentin. Numele de domeniu în litigiu a fost înregistrat în data de 26 Noiembrie 2007.
La data de 14 Ianuarie 2014 reprezentanții Reclamantului au informat Pârâtul asupra demersurilor pe care le vor efectua în vederea obținerii transferului numelui de domeniu în litigiu, solicitând transferul voluntar al acestuia. Pârâtul nu a răspuns la această solicitare (dar în răspuns la o corespondență anterioară a reprezentanților reclamantului – nedepusă la dosarul cauzei - a solicitat în data de 30 Aprilie 2012 o ofertă din partea Reclamantului pentru cumpărarea numelui de domeniu în litigiu). Numele de domeniu în litigiu este folosit ca platformă de vânzare vinuri românești sau străine (conform informațiilor aflate pe website-ul la care numele de domeniu în litigiu conduce “aici puteti gasi toate sortimentele de vinuri existente pe piata din Romania si International, toate soiurile de vinuri cu imagini, si descrierea acestora. Preturi pentru vinuri, comenzi pentru vinuri precum si consultanta specializata despre producerea vinurilor, si a strugurilor pentru vin de cea mai buna calitate”). 5. Susţinerile Părţilor A. Reclamantul
Reclamantul susține că numele de domeniu în litigiu este în conflict cu mărcile înregistrate de Reclamant, respectiv marca MN 056311 înregistrată (cu disclaimer pentru cuvintele separate “Cramele” și “Recaș”) începând cu data de 23.01.2003, reînnoită în 2013, marca MN 056303 înregistrată (cu disclaimer pentru cuvântul “Recaș”) începând cu data de 23.01.2003 nereînnoită în 2013, marca MN 124639 ”CRAMELE RECAȘ” (marcă verbală) înregistrată începând cu 16.05.2012.
În plus, Reclamantul susține că Pârâtul nu are drepturi și niciun interes legitim cu privire la numele de domeniu în litigiu. Astfel, Pârâtul este domiciliat în cel mai mare oraș din vecinătatea podgoriei ”Recaș”, respectiv în Timișoara, fiind deci evident că avea cunoștință de producătorul de vin ”Cramele Recaș”. Totuși a solicitat înregistrarea numelui de domeniu în litigiu în 2007 când Reclamantul era bine cunoscut atât în România cât și în străinătate pentru vinuri. Pârâtul utilizează numele de domeniu în litigiu în legătură cu activitatea de vânzare de vinuri, activitate pe care o desfășoară și Reclamantul sub mărcile sale. Reclamantul susține că după ce a aflat de existența website-ului la care numele de domeniu conduce a transmis o notificare deținătorului numelui de domeniu prin care a solicitat transferul numelui de domeniu în litigiu, iar Pârâtul a solicitat o ofertă în vederea transferului, fără ca aceste discuții să se finalizeze. Reclamantul concluzionează că nu există o intenție de utilizare a numelui de domeniu în litigiu cu bună-credință de către Pârât, dimpotrivă, utilizarea numelui de domeniu este cu scopul de a beneficia în mod nemeritat de o denumire bine-cunoscută publicului și de inducerea în eroare a publicului.
De asemenea, Reclamantul susține că numele de domeniu în litigiu a fost înregistrat cu rea-credință întrucât Pârâtul cunoștea denumirea “cramele recaș” atât datorită faptului că vinurile Recaș erau cunoscute larg la momentul înregistrării numelui de domeniu în litigiu, cât și datorită apropierii dintre domiciliul Pârâtului și sediul Reclamantului. În plus, Reclamantul dorește să obțină un avantaj din transferul numelui de domeniu în litigiu. B. Pârâtul
Pârâtul nu a răspuns la susţinerile Reclamantului. 6. Discuţii şi Constatări
Este esenţial pentru procedurile administrative ca cerinţele fundamentale cu privire la un proces echitabil să fie îndeplinite. Astfel de cerinţe presupun ca pârâtul să fie notificat cu privire la desfăşurarea procedurilor care i-ar putea afecta în mod semnificativ drepturile. Politica şi Regulile stabilesc proceduri menite să asigure că pârâţilor le sunt comunicate în mod adecvat notificările cu privire la începerea procedurilor împotriva lor, precum şi o posibilitate rezonabilă de a răspunde (a se vedea, e.g. paragraful 2(a) din Reguli).
O copie a Plângerii a fost transmisă de către Centru la adresa de email, iar Plângerea în format hârtie împreună cu anexele a fost transmisă prin curier la adresa poştală cuprinsă în baza de date WhoIs a Registrului ICI-ROTLD, care a fost, de asemenea, verificată de registrul în cauză.
Prin urmare, Completul Administrativ consideră că Pârâtul a primit Plângerea dar a ales să nu răspundă. A se vedea, de asemenea, S.p.A. Egidio Galbani vs. Ms. Jenny Saputo,Cazul OMPI nr. D2003-0953; Littleford Day Inc. vs. NRM Equipment Company,Cazul OMPI nr. D2004-0201; Virgin Enterprises Limited vs. Steve Peter H S Kok and James Tan,Cazul OMPI nr. DCC2002-0001.
Având în vedere măsurile luate pentru a furniza Pârâtului notificarea Plângerii, obligaţiile Pârâtului în temeiul contractului de înregistrare de a menţine informaţii de contact corecte şi actuale, Completul Administrativ consideră că Centrul a luat toate măsurile necesare în mod rezonabil pentru a notifica Pârâtul cu privire la depunerea Plângerii şi iniţierea acestor proceduri, şi că lipsa furnizării unui răspuns de către Pârât nu este rezultatul unei omisiuni din partea Centrului. Vezi, de asemenea, Hoffmann-La Roche Inc. vs. Samuel Teodorek,Cazul OMPI nr. D2007-1814.
“Un Complet Administrativ va decide asupra unei plângeri în baza declaraţiilor şi documentelor depuse în conformitate cu Politica, aceste Reguli şi orice reguli şi principii de drept pe care le consideră aplicabile.”, Paragraful 15(a) din Reguli.
Aplicat la acest caz, paragraful 4(a) al Politicii stabileşte că Reclamantul trebuie să dovedească fiecare din următoarele elemente:
(i) că numele de domeniu înregistrat de Pârât este identic sau similar până la confuzie cu marca cu privire la care Reclamantul are drepturi; şi
(ii) că Pârâtul nu are drepturi sau interese legitime în legătură cu numele de domeniu; şi
(iii) că numele de domeniu a fost înregistrat şi este folosit cu rea-credinţă. A. Identică sau suficient de similară astfel încât să producă confuzie
Completul Administrativ trebuie să stabilească faptul că: (a) Reclamantul are drepturi cu privire la o marcă; şi (b) că numele de domeniu în litigiu este identic sau similar încât să producă confuzie cu acea marcă.
În cazul de faţă, Reclamantul a dovedit că deține, la data depunerii Plângerii, drepturi asupra mărcilor CRAMELE RECAȘ, înregistrate în România sub nr. 56311 (cu element figurativ), cu protecție din data de 23 Ianuarie 2003 și nr. 124639 (element verbal), cu protecție din data de 16 Mai 2012.
În ceea ce privește marca CRAMELE RECAS nr. 56311, aceasta a fost înregistrată în condițiile art. 23 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, respectiv fără a se invoca exclusivitatea asupra termenilor ”Cramele” și ”Recaș”. Pârâtul nu a depus un Răspuns și prin urmare nicio explicație cu privire la motivația alegerii numelui de domeniu în litigiu. Cu toate acestea, chiar și în ipoteza în care ar fi formulat o apărare întemeiată pe lipsa unor drepturi exclusive ale Reclamantului asupra mărcii CRAMELE RECAS la data când numele de domeniu în litigiu a fost înregistrat, apărarea sa nu ar fi fost reținută de acest Complet Administrativ. Aceasta deoarece Pârâtul nu a înregistrat separat cuvintele care formează marca Reclamantului, ci a înregistrat în întregime elementul verbal care formează marca Reclamantului, combinație asupra căreia Reclamantul are exclusivitate. (A se vedea, pentru o concluzie similară, 537397 Ontario Inc. operating as Tech Sales Co. v. EXAIR Corporation, Cazul OMPI nr. D2009-0567).
Marca CRAMELE RECAS nr. 124639 invocată de Reclamant a fost înregistrată ulterior datei înregistrării numelui de domeniu în litigiu, însă acest aspect nu prezintă relevanță din perspectiva îndepliniri primei cerințe a Politici (a se vedea WIPO Overview of WIPO Panel Views on Selected UDRP Questions, Second Edition (“WIPO Overview 2.0”) paragraful 1.4).
În concluzie, Completul administrativ decide că Reclamantul a dovedit că deține drepturi asupra mărcii CRAMELE RECAȘ.
Chestiunea asemănării în scopul Politicii presupune efectuarea unei comparaţii între numele de domeniu în litigiu şi marca asupra căreia s-a dovedit că există drepturi.
În acest caz numele de domeniu în litigiu încorporează în totalitate marca anterioară a Reclamantului CRAMELE RECAȘ. Este unanim acceptat că un domeniu de nivel înalt, în acest caz „.ro” trebuie ignorat la momentul la care se analizează identitatea sau similaritatea de natură a produce confuzie între o marcă şi un nume de domeniu (a se vedea, e.g. VAT Holding AG vs. V,Cazul OMPI nr. D2000-0607; Billa Aktiengesellschaft vs. Ganea Nicolae,Cazul OMPI nr. DRO2002-0001; Inter-IKEA Systems B.V. vs. SC Agis International Sport S.R.L.,Cazul OMPI nr. DRO2006-0001; Auchan vs. Web4comm Srl Romania,Cazul OMPI nr. DRO2005-0001).
Prin urmare, Completul Administrativ consideră că cerinţele paragrafului 4(a)(i) al Politicii sunt întrunite. B. Drepturi şi interese legitime
Opinia unanimă a completelor administrative UDRP cu privire la sarcina stabilirii existenței de drepturi sau interese legitime cu privire la numele de domeniu este următoarea:
“În timp ce, în general, sarcina probei incumbă reclamantului, completele administrative au recunoscut că aceasta ar putea conduce uneori la imposibilitatea dovedirii unui fapt negativ, fiind necesare informații care sunt cunoscute în primul rând de pârât. Prin urmare, reclamantul trebuie să dovedească prima facie că pârâtul nu are drepturi sau interese legitime. Odată făcută această dovadă prima facie, sarcina probei este răsturnată astfel încât pârâtul trebuie să furnizeze argumentele sau dovezile necesare pentru a demonstra că are drepturi sau interese legitime cu privire la numele de domeniu. În cazul în care pârâtul nu reușește să furnizeze asemenea argumente sau dovezi, se consideră în general că reclamantul a îndeplinit condițiile prevăzute în paragraful 4 (a) (ii) ale Politicii”. (A se vedea “WIPO Overview 2.0”, paragraful 2.1.).
În cazul de față Reclamantul a stabilit prima facie că Pârâtul nu are drepturi sau interese legitime cu privire la numele de domeniu în litigiu iar Pârâtul nu a reușit să susțină sau să dovedească asemenea drepturi sau interese legitime. (A se vedea, e.g. Barbara Brennan Inc. v. Texas International Property Associates,Cazul OMPI nr. D2008-0351, Sanford Winery Company v. Matt Geiser,Cazul OMPI nr. D2008-0210). Astfel, datorită faptului că nu a depus un Răspuns în termenul acordat în acest sens, Pârâtul nu a reușit să invoce o anumită circumstanță care ar fi putut să dovedească orice drepturi sau interese legitime cu privire la numele de domeniu în litigiu.
Mai mult decât atât, faptul că Pârâtul nu a răspuns la solicitările Reclamantului de transfer voluntar al numelui de domeniu în litigiu altfel decât solicitând o ofertă de cumpărare a numelui de domeniu în litigiu reprezintă, din punctul de vedere al acestui Complet Administrativ, un indiciu în sensul că înregistrarea numelui de domeniu în litigiu este lipsită de fundamentul drepturilor sau interesului legitim (a se vedea în acest sens și LEGO Juris A/S v. FUNDATIA LEGO SCHOOL, Pre-School Educational Center Foundation and CENTRUL EDUCATIONAL LEGO DACTA, Lego Dacta Educational Center,Cazul OMPI nr. DRO2012-0008).
Completul Administrativ consideră că nu există indicii în sensul că Pârâtul ar deține drepturi sau interese legitime asupra numelui de domeniu în litigiu. Dimpotrivă, Pârâtul folosește numele de domeniu în litigiu în vederea vânzării sau facilitării vânzării/cumpărării de vinuri, produse pentru care sunt înregistrate mărcile Reclamantului. Având în vedere aceste circumstanțe ale cazului, Completul Administrativ consideră că Pârâtul a înregistrat numele de domeniu în litigiu pentru a profita de mărcile Reclamantului, ceea ce este incompatibil cu o folosire legitimă, necomercială a numelui de domeniu în litigiu.
Cu toate acestea, numele de domeniu în litigiu a fost înregistrat în Noiembrie 2007 iar Plângerea a fost depusă de Reclamant abia în Ianuarie 2014. Completul Administrativ a analizat, ca și în alte cazuri similare (a se vedea spre exemplu Clifford Chance LLP v. James Bond (Domain Holder - c326030),Cazul OMPI nr. DRO2011-0011 și jurisprudența citată acolo) dacă o astfel de întârziere în solicitarea remediilor dorite nu ar avea efectul ”erodării sau diminuării argumentelor reclamantului cu privire la drepturile și interesele legitime ale pârâtului asupra numelui de domeniu în litigiu”.
Cu toate acestea, avându-se în vedere faptul că Pârâtul are domiciliul în apropierea sediului Reclamantului, precum și faptul că Pârâtul comercializează sau facilitează comercializarea de vinuri pe website-ul la care numele de domeniu în litigiu conduce, produse pe care Reclamantul le comercializează, fiind producător important de vinuri în România, unul din cei mai mari din zona de vest a României, rezultă în opinia Completului Administrativ, că Pârâtul trebuie să fi cunoscut atunci când a înregistrat numele de domeniu în litigiu că nu poate invoca drepturi sau interese legitime asupra acestuia.
În consecință, Completul Administrativ stabilește că Pârâtul nu are drepturi sau interese legitime în legătură cu numele de domeniu în litigiu. C. Înregistrat și utilizat cu rea-credinţă
Astfel cum s-a discutat în cadrul secțiunii B. de mai sus, acest Complet Administrativ consideră că cel mai probabil Pârâtul a avut cunoștință la momentul la care a înregistrat numele de domeniu în litigiu despre existența drepturilor Reclamantului asupra mărcii CRAMELE RECAS.
Website-ul la care numele de domeniu în litigiu conduce conține informații despre vinuri produse la nivel local sau internațional, funcționând ca o formă de platformă online de comercializare de astfel de produse. Această modalitate de folosire indică faptul că intenția titularului numelui de domeniu în litigiu a fost aceea de a crea posibilitatea confuziei cu mărcile Reclamantului, atrăgând utilizatorii de internet către website-ul său, pentru câștiguri comerciale, această intenție existând cel mai probabil încă de la momentul înregistrării numelui de domeniu în litigiu (a se vedea pentru soluție similară Clifford Chance LLP v. James Bond (Domain Holder - c326030), supra).
Completul Administrativ stabilește prin urmare că al treilea element al Politicii este îndeplinit. 7. Decizie
Pentru toate motivele enumerate, în conformitate cu paragraful 4(i) din Politică şi paragraful 15 din Reguli, Completul Administrativ decide ca numele de domeniu să fie transferat Reclamantului.
Mihaela Maravela
Unic Membru
Data: 20 martie 2014
Full & Egal Universal Law Academy